Dr. Dorel Săndesc, medic la Secţia de Anestezie-Terapie Intensivă de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Timişoara, preşedintele Comisiei de Anestezie-Terapie Intensivă din Ministerul Sănătăţii şi vicepreşedintele Societăţii Române de ATI, vorbeşte într-un interviu pentru MedicHub despre ce se întâmplă în spitale şi nu numai, zilele acestea, când numărul de îmbolnăviri creşte, dar şi despre situaţia din secţiile de terapie intensivă. Medicul spune că angajaţii de la ATI trăiesc adevărate drame. „Nu este cum credeam la început, că această boală poate afecta doar persoanele vulnerabile, cu comorbidităţi. Această boală poate afecta pe oricine, este ca o ruletă rusească. Nu ştii dacă tu vei fi afectat de glonţul fatal sau vei fi unul dintre numeroasele cazuri care fac o formă asimptomatică”, arată dr. Dorel Săndesc.


Cum vedeţi situaţia îmbolnăvirilor din prezent?

Dr. Dorel Săndesc: E îngrijorător faptul că numărul infectărilor nu scade. Şi, dacă ne uităm la curbele evoluţiei acestei epidemii, există o diferenţă mare între numărul actual, care, din păcate, este mult mai mare decât în perioada stării de urgenţă. Evident că există o dinamică a epidemiei şi trebuie să ne aşteptăm la asta odată cu măsurile de relaxare. Dar faptul că acum numărul  infectărilor rămâne mare şi are tendinţa să se fixeze la un număr ridicat este îngrijorător, pentru că urmează toamna care vine cu câţiva factori de risc pentru evoluţia acestei pandemii.


Care ar fi problemele care vin odată cu toamna?

Dr. Dorel Săndesc: Toate lumea anticipează că aceste probleme sunt legate de sezonul rece, deschiderea şcolilor... Vreau să spun de la început că nu sunt pentru lockdown. Sunt pentru ca societatea să funcţioneze. Nu cred că putem să mergem pe logica şi filosofia unei blocări a societăţii pentru că asta ar avea efecte dezastruoase. Însă cred că această libertate meritată a societăţii trebuie să vină cu respectarea unor măsuri minimale, dar evident utile. Este una din lecţiile esenţiale ale acestei crize. Libertatea vine doar dacă este însoţită de responsabilitate. Sunt foarte multe teorii, foarte multe controverse, sunt foarte multe păreri pro şi contra, peste tot în lume, şi e firesc să fie aşa. Dar cred că diferenţa între nivelul unei societăţi, a unei comunităţi, este dat de faptul că în societăţile avansate, mature aceste controverse au loc fără a se pune în discuţie respectarea sau nu a regulilor stabilite în acel moment. Din păcate, la noi, aceste controverse implică şi nerespectarea unor reguli şi acest lucru va face diferenţa, va influenţa evoluţia acestei pandemii.


Cum s-a schimbat viaţa la ATI după ce a apărut această boală?

Dr. Dorel Săndesc: Boala este teribilă. Văd ce se întâmplă în secţiile ATI din toată ţara. Văd ce drame sunt, cu totul ieşite din comun. Noi trăim în valea tragediilor, aici, la ATI. Aici, vin tot timpul cele mai grave cazuri, din toate patologiile, dar acum această boală determină un tablou clinic şi o evoluţie desosebit de dramatică, cu un impact major asupra stării psihice a personalului din secţiile ATI, pentru că aceşti pacienţi sunt conştienţi foarte mult timp. Chiar şi atunci gravitatea bolii este evidentă pentru noi şi devine evident că şansele lor sunt foarte, foarte mici. Este aşa-numitul sindrom „happy hypoxia”, situaţia în care oxigenarea sângelui a ajuns la niveluri foarte joase, dar oamenii încă tolerează şi nu realizează prin ce trec. Asemenea drame profesionale, umane pentru personalul medical nu am mai trăit decât în perioada comunistă, când vedeam femei tinere venite la spital cu avort provocat şi cu şoc septic. Era exact la fel ca aici. Ele erau conştiente, uşor agitate, vorbeau cu noi, dar noi vedeam manifestările hemoragice şi ştiam că se vor pierde. La fel trecem şi acum prin această experienţă deosebit de traumatizantă, care este foarte greu de dus de personalul medical.


Sunt tot felul de teorii ale conspiraţiei, potrivit cărora boala nu există şi în care unii oameni cred. Ce le transmiteti acestor oameni?

Dr. Dorel Săndesc: Boala există şi este înfiorătoare. Din păcate, avem multe cazuri care au ajuns la spital şi au mărturisit „nu-mi vine să cred că am ajuns aici”, „eu care n-am crezut că pericolul este real”. Din păcate, nu este aşa. Evoluţia epidemiei din ultimele luni nu face decât să ne arate şi mai mult că potenţialul de agresivitate este mare, foarte mare şi este impredictibil. Nu este cum credeam la început că această boală poate afecta doar persoanele vulnerabile, cu comorbidităţi. Această boală poate afecta pe oricine, este ca o ruletă rusească. Nu ştii dacă tu vei fi afectat de glonţul fatal sau vei fi unul dintre numeroasele cazuri care fac o formă asimptomatică.


Ce ne puteţi spune despre profilul pacientului? S-a schimbat faţă de perioada de început a pandemiei?

Dr. Dorel Săndesc: Există o dinamică. Şi putem să spunem că am constatat, după măsurile de relaxare, că au apărut tot mai multe cazuri cu vârste mici. Tot mai multe cazuri de pacienţi tineri. Într-un fel, ne-am iluzionat că acest lucru va face ca procentajul cazurilor grave să scadă. Din păcate, pe lângă faptul că au apărut cazuri cu vârstă mai scăzută, constatăm că nici aceste categorii de pacienţi mai tineri, fără comorbidităţi importante nu sunt feriţi de riscul de a face unele forme foarte severe şi chiar fatale. Acesta este dramatismul. Există şi se accentuează!


Care este mesajul dumneavoastră despre această boală?

Dr. Dorel Săndesc: Eu nu vreau să transmit un mesaj apocaliptic. Este o boală, o nouă boală căreia trebuie să-i facem faţă, pe care o cunoaştem în fiecare zi, dar înţelegem ceva: prima certitudine este că boala este severă şi poate afecta pe oricine, iar a doua certitudine este că tot ce trebuie făcut este să ne protejăm. Eu sunt pentru o liberalizare a societăţii pentru a relua activităţile obişnuite, dar trebuie să avem grijă, să purtăm mască, să ne spălăm pe mâini şi să păstrăm distanţa cât de mult este posibil.


Sunt dezbateri inclusiv despre purtarea măştii. Dacă este utilă sau nu.

Dr. Dorel Săndesc: Există studii care arată că, dacă 50% din populaţia unei comunităţi ar purta mască tot timpul, am putea păstra controlul epidemiei, în sensul în care am putea evita vârfuri epidemice care pot bloca sistemul medical. Acest lucru a fost confirmat de două studii majore. Unul dintre ele este făcut de profesorul Molina din Mexic, câştigător al premiului Nobel, care a arătat clar că metoda care a influenţat cel mai mult evoluţia acestor curbe este purtarea măştii în toate spaţiile publice. Eu personal când ies din casă imi pun masca la fel cum îmi pun pantofii. Alt exemplu sugestiv este din New York – care a arătat că există o aplatizare a curbei infectărilor legată clar de purtarea măştii. În New York, este obligatorie purtarea măştii în public. La fel în Italia de Nord, la fel în China. Un grup de cercetători de la Cambridge a arătat că purtarea măştii este de natură să scadă riscul individual foarte, foarte  mult. Aceste lucruri sunt extrem de evidente şi este păcat să nu le respectăm. Purtarea măştii este o măsură de păstrare a libertăţii, nu de pierdere a ei. Noi ca personal medical purtăm mască toată cariera noastră profesională.


Care este situaţia la terapie intensivă?

Dr. Dorel Săndesc: Deocamdată reuşim să facem faţă şi este un lucru bun. Trebuie să spunem că reuşim asta, pentru că în aceste luni am reuşit să schimbăm situaţia din secţiile ATI din România. Dacă situaţia rămânea neschimbată, acum, într-adevăr am fi fost depăşiţi. Noi ca Societate Română de ATI am făcut o estimare a numărului de paturi, a necesarului de echipamente şi am promovat diverse programe de dotare. Colaborând intens cu autorităţile, am reuşit să finalizăm procedurile de achiziţie şi încep să vină aparatele în România. Astfel, avem ventilatoare. Am propus un plan de extindere a capacităţii secţiilor ATI. Unul dintre proiecte se referă la achiziţionarea celor 4 containere de tip terapie intensivă, care sunt, de fapt, nişte tiruri mari, dotate cu tot ce este necesar. Dar credem că nu vom putea să facem faţă la infinit, decât dacă există această implicare pentru respectarea regulilor. Şi, aici, nu cred că responsabilitatea trebuie aruncată exclusiv pe populaţie. Autorităţile dau prea frecvent ca unică explicaţie faptul că oamenii nu respectă recomandările. Eu cred că aici responsabilitatea cea mai mare revine autorităţilor care trebuie să vegheze la respectarea acestor reguli. Nu putem să ne bazăm exclusiv pe gradul de înţelegere a populaţiei, în nicio ţară, cu atât mai mult la noi, unde aderenţa la reguli nu este o caracteristică a poporului român. Dar acest popor nu poate fi învinuit, pentru că el a dovedit că poate respecta nişte reguli atunci când se iau măsurile corecte. Şi vă dau cel mai elocvent exemplu – legat de HORECA - legea antifumat. Iată că această lege este respectată, nu se mai fumează în localuri, pentru că autorităţile au implementat nişte măsuri de reglementare a acestor măsuri. Dacă s-ar lua nişte măsuri şi în cazul purtării măştilor, nu atât asupra individului, cât asupra unităţilor, care dacă nu respectă regulile sunt sancţionate, sunt convins că lucrurile ar merge mai bine. Este obligatoriu ca aceste lucruri să se facă.

 

Sursa foto: Opinia Timişoarei