Editorial

Dragi colegi şi prieteni,

După un an de pandemie, cu atâtea probleme şi provocări pentru întreaga lume, încercăm să rămânem optimişti şi să păstrăm cu mare grijă micile oaze de normalitate, inclusiv pe plan profesional, iar revista Alergologia face parte din activităţile ştiinţifice consacrate ale Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC).

Deschidem seria volumului V al revistei Alergologia cu un număr interesant, dinamic, cu subiecte variate şi bine documentate, realizat de tinerii noştri colegi membri juniori ai SRAIC.

Primul articol este un referat general realizat de dr. Elena Simona Boldeanu şi colab., care abordează exhaustiv şi didactic subiectul „Sindromul de activare mastocitară – tablou clinic şi criterii de diagnostic”.

Urmează o serie de prezentări de caz foarte utile în practica clinică, ce atrag atenţia asupra unor etiologii mai puţin frecvente şi de avut în vedere când trebuie să stabilim un diagnostic: etiologia neinfecţioasă a limfangitei superficiale, în articolul „Benzi de limfangită superficială după înţepătura de insectă”, realizat de dr. Elvira Gabriela Tucu şi colab., reacţii cutanate care mimează o reacţie alergică alimentară la sugarul aflat la vârsta diversificării în articolul „Ce ştim despre sindromul Frey?”, redactat de dr. Mihaela Ruxandra Udrea şi colab., sau exemplificarea reacţiilor încrucişate între diferite alergene de contact în articolul „Hipersensibilitate la 2,5-diaminotoluen sulfat/vopsea de păr permanentă“, scris de dr. Teodora Varo şi colab.

Rubrica de lucrări originale include trei articole foarte actuale, pe de o parte pentru că au la bază informaţii de alergologie moleculară necesare pentru un diagnostic cât mai precis şi care să ne conducă spre un tratament personalizat, aşa cum veţi descoperi în articolele „Evaluarea in vitro a sensibilizării mediate IgE la tropomiozină” – dr. Lorena-Mihaela Gheorghiţă şi colab. şi „Sensibilizarea la acarienii din praful de casă – o interpretare moleculară”, de dr. Camelia Felicia Bănărescu şi colab., şi, pe de altă parte, pentru că aduc în atenţie o nouă sursă de hrană – greierul de casă, care poate deveni şi o importantă sursă de alergene cu potenţial crescut de reacţii încrucişate: „Greierul de casă – o nouă sursă de hrană sau o nouă sursă de alergene?” – dr. Anca-Daniela Cotuna-Coste şi colab.

Acest număr se încheie cu articolul „Specialistul în faţa problemelor imunologice ale infertilităţii”, în care dr. Ana-Virginia Gorbatovschi şi colab. abordează mecanismele imune implicate în avortul spontan recurent şi strategiile terapeutice disponibile în această patologie.

Vă doresc lectură plăcută şi deconectare de la problemele acestei perioade total atipice!