Dragi colegi,

 

Ne găsim la ultimul număr din acest an al revistei Alergologia. A fost un an cu multe provocări, în care pandemia de COVID-19 a continuat să ne testeze capacitatea de adaptare şi rezilienţa, dar a fost şi anul în care am demonstrat că viaţa continuă în orice condiţii şi că împreună putem depăşi cu bine obstacolele din viaţa profesio­nală şi personală.

Acest număr al revistei Alergologia este publicat chiar după încheierea Şcolii de Iarnă de Alergologie, organizată de SRAIC sub egida Academiei de Ştiinţe Medicale. Acest eveniment a reunit medici şi cercetători din domeniul alergologiei şi imunologiei clinice, dar şi din specialităţile conexe, interesaţi de managementul optim al pacienţilor cu afecţiuni alergice şi, implicit, de ameliorarea calităţii vieţii acestora. În cadrul evenimentului, s-a urmărit prezentarea progreselor din alergologia românească, din perspectiva noilor provocări generate de creşterea prevalenţei şi poverii socioeconomice induse de afecţiunile alergice la nivel mondial, în noua eră a medicinei de precizie.

Vă propunem în acest număr articole variate, interesante şi bine documentate, care sperăm să vă fie utile în practica clinică.

Deschidem numărul cu un document de poziţie al Academiei Europene de Alergologie şi Imunologie Clinică (EAACI), tradus de membrii Grupului de lucru de Juniori din cadrul SRAIC, referitor la urticarie: „Ghidul EAACI/GA2LEN/EDF/WAO pentru definirea, clasificarea, diagnosticul şi managementul urticariei”, de Torsten Zuberbier, Marcus Maurer şi colaboratorii. Acest document de poziţie a fost elaborat în anul 2018, iar recent a fost publicat cel mai nou ghid pentru definirea, clasificarea, diagnosticul şi managementul urticariei, care conţine câteva modificări importante, în special în ceea ce priveşte terapia urticariei. Aceste modificări de ultimă oră sunt discutate, alături de alte aspecte referitoare la metodele de evaluare a urticariei, în articolul de la Rubrica specialistului, realizat de Dr. Camelia Felicia Bănărescu şi colaboratorii. Dr. Bănărescu abordează acest subiect extrem de util pentru practica clinică de zi cu zi, descriind pe larg principalele scoruri şi chestionare care pot fi utilizate pentru evaluarea activităţii bolii, a nivelului de control al simptomelor şi a calităţii vieţii în urticaria cronică spontană.

În continuare, vă propunem o lucrare originală şi inovatoare elaborată de Ş.L. Dr. Michael-Bogdan Mărgineanu, care utilizează metode in silico de modelare şi predicţie a epitopilor pentru limfocite din alergenele din polenul de ambrozia. Rezultatele obţinute pot contribui la dezvoltarea unui produs de imunoterapie cu peptide pentru tratarea pacienţilor alergici.

Vom încheia acest număr cu o altă lucrare originală, în care Ş.L. Dr. Irena Pintea şi colaboratorii atrag atenţia asupra unui subiect mai puţin discutat, imunodeficienţele primare. Acest grup de afecţiuni heterogene prezintă o prevalenţă mai înaltă decât cea raportată şi nu întotdeauna debutează la vârsta copilăriei. În România, imunodeficienţele primare sunt subdiagnosticate sau diagnosticate tardiv, ceea ce induce un impact important asupra indivizilor afectaţi şi asupra sistemului sanitar.

Sperăm că anul 2022 va fi mai bun decât cel care tocmai se încheie, că vom organiza multe evenimente ştiinţifice de calitate în specialitatea noastră şi că ne vom bucura de articole cât mai relevante.

Vă dorim Sărbători fericite, cu gânduri bune, prieteni dragi şi împliniri!