Particularităţile imunologice ale izoformelor Amb a 1 din polenul de ambrozie – o nouă frontieră în tratamentul alergiei la ambrozie
Immunological features of Amb a 1 isoforms from ragweed pollen – a new frontier in ragweed allergy treatment
Abstract
Ragweed pollen allergy has become a major health burden, affecting a significant number of people worldwide. Ragweed is known to induce type I hypersensitivity reactions during the pollen season in late summer and early fall. Due to its high allergenicity, ragweed pollen is a significant health problem in infested areas, causing severe respiratory symptoms in sensitized patients during the flowering period. Although during the sensitization process individuals develop immunoglobulin (Ig) E antibodies to multiple molecules in ragweed extracts, Amb a 1 is the most important allergen, being responsible for more than 90% of the IgE response in ragweed allergic patients. Ragweed extracts contain five distinct isoforms of the major allergen Amb a 1. Currently, both allergy diagnosis and ragweed pollen allergen immunotherapy are based on the pollen extract or contain only certain allergenic components, so that they either cover only part of relevant allergens, or cause adverse reactions due to the presence of several relevant allergens. Although these Amb a 1 isoforms have been produced by recombination, most of them have not been characterized in terms of their allergenic and immunogenic properties, and therefore there are insufficient data on the clinical relevance of all Amb a 1 isoforms, which are of a major importance to the development of appropriate and effective products in the diagnosis and treatment of ragweed pollen allergy. This review explores the allergenicity and immunogenicity of Amb a 1 isoforms with a view to improving the management of ragweed allergy and aims to provide insight into current therapeutic advances within a personalized treatment.Keywords
allergyragweedAmb a 1recombinant allergensprecision molecular diagnosisallergen immunotherapyRezumat
Alergia la polenul de ambrozie a devenit o povară majoră de sănătate, afectând un număr semnificativ de persoane la nivel mondial. Ambrozia este cunoscută pentru inducerea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I în timpul sezonului polinic în ultima parte a verii şi începutul toamnei. Din cauza alergenicităţii sale ridicate, polenul de ambrozie este o problemă de sănătate semnificativă în zonele infestate, provocând simptome respiratorii severe la pacienţii sensibilizaţi în perioada de înflorire. Deşi în timpul procesului de sensibilizare indivizii dezvoltă anticorpi de tipul imunoglobulinelor (Ig) E la multiple molecule din extractele de ambrozie, Amb a 1 reprezintă cel mai important alergen, fiind responsabil pentru mai mult de 90% din răspunsul IgE la pacienţii alergici la ambrozie. Extractele de ambrozie conţin cinci izoforme distincte ale alergenului major Amb a 1. În prezent, atât diagnosticul alergiei, cât şi imunoterapia cu alergen la polenul de ambrozie se bazează pe extractul din polen sau conţin doar anumite componente alergenice, astfel încât fie acoperă doar o parte din alergenii relevanţi, fie provoacă reacţii adverse prin conţinutul mai multor alergeni relevanţi. Deşi aceste izoforme Amb a 1 au fost produse prin recombinare, majoritatea nu au fost caracterizate în ceea ce priveşte proprietăţile alergenice şi imunogene ale acestora şi, prin urmare, nu există suficiente date cu privire la relevanţa clinică a tuturor izoformelor Amb a 1, acestea fiind de o importanţă majoră pentru dezvoltarea de produse adecvate şi eficiente în diagnosticul şi tratamentul alergiei la polenul de ambrozie. Această revizuire explorează alergenitatea şi imunogenitatea izoformelor Amb a 1 în vederea îmbunătăţirii gestionării alergiei la ambrozie şi îşi propune să ofere o perspectivă asupra progreselor terapeutice curente, în cursul unui tratament personalizat.Cuvinte Cheie
alergieambrozieAmb a 1alergeni recombinanţidiagnostic molecular de precizieimunoterapia cu alergenIntroducere
Ambrosia artemisiifolia, cunoscută şi sub denumirea de ambrozie comună sau scurtă, este o buruiană invazivă originară din America de Nord, răspândită în prezent în întreaga lume, inclusiv în Europa şi Asia. La nivel mondial, polenul de ambrozie este recunoscut ca un factor de risc major de alergie la persoanele atopice. Studiile epidemiologice au arătat că 23% până la 32,8% din populaţia Statelor Unite ale Americii (SUA) este sensibilizată la ambrozie, în timp ce prevalenţa sensibilizării în ţările europene variază între 3,5% (de exemplu, Italia) şi 54% (de exemplu, Ungaria) şi se estimează că această sensibilizare se va răspândi în toată Europa şi va creşte în unele ţări cu până la 200% până în 2050 (Wolf et al., 2017; Lake et al., 2017). În România, aproximativ 482000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, cu o prevalenţă estimată de 5,35% în populaţia activă.
Polenul de ambrozie este o sursă de alergen endemică majoră responsabilă de manifestări alergice severe la pacienţii sensibilizaţi cu niveluri ridicate de IgE (Burbach et al., 2009; Zbîrcea et al., 2023). Pacienţii alergici la ambrozie prezintă modele de sensibilizare eterogene şi complexe, care implică cel puţin 11 alergeni descrişi, însă mai mult de 90% dintre aceşti pacienţi prezintă anticorpi IgE faţă de alergenul major Amb a 1 (Buzan et al., 2022; Chen et al., 2018; Bordas-Le Floch., 2015). Nivelurile IgE specifice faţă de Amb a 1 reprezintă mai mult de 50% din nivelurile IgE specifice polenului de ambrozie la majoritatea pacienţilor alergici la polen de ambrozie (Zbîrcea et al., 2023). De asemenea, Amb a 1 este o proteină foarte abundentă, cuprinzând până la 15% din conţinutul total de proteine din polenul de ambrozie şi între 54% şi 78% din conţinutul său alergenic (Buzan et al., 2024; Wolf et al., 2017). Acest alergen major aparţine familiei de proteine pectat-liază şi prezintă reactivitate încrucişată IgE variabilă cu Art v 6 (artemisia), Cup a 1/Jun a 1 (chiparos) şi Cry j 1 (cedru).
Amb a 1 este un alergen major cu izoforme distincte, care variază în ceea ce priveşte secvenţele de aminoacizi şi reactivitatea IgE (Buzan et al., 2022; Wolf et al., 2017). În prezent, cinci izoforme Amb a 1 sunt descrise şi înregistrate în baza de date a nomenclaturii alergenilor OMS/IUIS: Amb a 1.01, 1.02, 1.03, 1.04 şi 1.05. Aceste izoforme prezintă identităţi de secvenţă de aminoacizi cuprinse între 63% şi 87% (Buzan et al., 2024; Augustin et al., 2014). Acestea includ şi fostul alergen Amb a 2, care a fost reclasificat ca Amb a 1.05, pe baza similitudinii mari a secvenţei cu alte izoforme Amb a 1 (Radauer et al., 2024; Pomés et al., 2018).
Izoformele Amb a 1 prezintă modele distincte de legare a IgE şi de imunogenicitate (figura 1). Cele mai exprimate izoforme şi cele mai reactive la IgE sunt Amb a 1.01 (396 de aminoacizi) şi Amb a 1.03 (397 de aminoacizi), care împărtăşesc o omologie de 76,26% (Buzan et al., 2022; Wolf et al., 2017).

Caracterizarea imunologică a izoformelor Amb a 1
Obţinerea izoformelor Amb a 1 definite şi funcţionale pentru a servi ca alergeni recombinanţi adecvaţi s-a dovedit a fi o provocare. Izoformele Amb a 1 prezintă proprietăţi distincte de legare a anticorpilor, astfel analizarea în detaliu a proprietăţilor alergenice şi imunogene ale izoformelor Amb a 1 devine fundamentală. Înţelegerea proprietăţilor alergenice şi imunogene ale izoformelor individuale care compun Amb a 1 natural este de o importanţă majoră pentru dezvoltarea de produse adecvate şi eficiente pentru diagnosticarea şi terapia alergiei la polenul de ambrozie (Bordas-Le Floch et al, 2015; Augustin et al., 2014).
Încercările de a exprima izoformele Amb a 1 în celule Escherichia coli au dus la proteine pliate necorespunzător, cu reactivitate IgE redusă (Wopfner et al., 2009; Wopfner et al., 2007; Gadermaier et al., 2008). Până în prezent, două izoforme Amb a 1 au fost recombinate şi au prezentat o capacitate de legare a IgE comparabilă cu a alergenului natural. Amb a 1.03 recombinant obţinut în Pichia pastoris are o capacitate de legare a IgE comparabilă cu forma nativă, iar studiile recente au demonstrat că Amb a 1.01 recombinant prezintă caracteristici imunologice similare cu ale alergenului natural şi, prin urmare, oferă o bază pentru avansarea diagnosticului alergologic molecular şi imunoterapiei cu alergen (AIT) pentru alergia la polenul de ambrozie (Buzan et al., 2024).
În urma studiilor actuale, Amb a 1.01 este izoforma principală şi cea mai alergenică din polenul de ambrozie, prezentând o activitate mai mare de legare a IgE comparativ cu izoformele Amb a 1.02 sau Amb a 1.03 (Buzan et al., 2024; Wolf at al., 2017). Pe de altă parte, izoformele Amb a 1.01 şi Amb a 1.03 au fost cei mai puternici stimulatori ai celulelor T ale pacienţilor. Într-un model de imunizare la şoarece, Amb a 1.01 a indus niveluri mai ridicate de anticorpi IgG şi IgE în comparaţie cu izoformele Amb a 1.02 şi Amb a 1.03. În mod interesant, pacienţii sensibilizaţi la ambrozie au prezentat, de asemenea, un răspuns IgG la izoformele Amb a 1. Cu toate acestea, spre deosebire de anticorpii induşi de imunoterapie, IgG induse de sensibilizare nu au prezentat activitate de blocare a IgE (Wolf at al., 2017).
Caracterizarea imunologică a acestor cinci izoforme a demonstrat capacităţi variabile pentru legarea IgE, indicând faptul că izoforma Amb a 1.01 prezintă cea mai mare activitate alergenică şi Amb a 1.01 şi Amb a 1.03 sunt cei mai puternici stimulatori ai celulelor T (Buzan et al., 2024; Wolf et al., 2017).
Managementul alergiei la ambrozie
Condiţia esenţială pentru un diagnostic precis al alergiilor este includerea în testul de diagnostic a moleculelor de alergen relevante din sursa de alergen de interes, cu scopul de a obţine informaţii de diagnostic rafinate pentru îmbunătăţirea tratamentului personalizat şi a prevenţiei (Zbîrcea et al., 2023). În prezent, diagnosticul in vitro şi imunoterapia cu alergen se bazează în principal pe extracte alergenice. Deşi calitatea acestor extracte poate fi analizată într-o oarecare măsură, originea lor naturală are ca rezultat o eterogenitate semnificativă, ducând la diferenţe atât în compoziţie, cât şi în cantitatea proteinelor alergenice (Zimmer et al., 2021; Valenta et al., 2018). De asemenea, extractele pot fi contaminate cu alergeni din alte surse (Van der Veen et al., 1996). Inconvenientele extractelor alergenice pot fi depăşite prin utilizarea alergenilor recombinanţi cu structuri, funcţii şi proprietăţi imunologice similare cu ale omologilor lor naturali (Curin et al., 2017).
Alergenul major Amb a 1 este cel mai important fragment din polenul de ambrozie şi este considerat suficient pentru utilizarea în imunoterapia cu alergen a alergiei la polenul de ambrozie (Norman et al., 1968; Zbîrcea et al., 2023). Cu toate acestea, studii mai recente care investighează profilurile de sensibilizare ale pacienţilor alergici la ambrozie au arătat profiluri complexe de reactivitate la IgE (Buzan et al., 2022; Haidar et al., 2021).
Izoformele naturale ale Amb a 1 posedă proprietăţi imunogene şi sensibilizante diferite. Aceste constatări ar trebui luate în considerare la selectarea secvenţelor pentru diagnosticul şi terapia pe bază de molecule pentru alergia la ambrozie. Datorită capacităţii sale ridicate de legare a IgE, izoforma Amb a 1.01 ar trebui să fie inclusă în testele de diagnostic. În schimb, date fiind tiparele lor limitate de reactivitate încrucişată a celulelor B şi T, o combinaţie de izoforme diferite ar putea fi o strategie mai atractivă pentru imunoterapia cu polen de ambrozie. Astfel, imunoterapia cu alergen bazată pe Amb a 1 purificat sau derivaţi de Amb a 1 ar trebui luată în considerare pentru a înlocui extractul de polen de ambrozie pentru producerea AIT (Buzan et al., 2024; Wolf et al., 2017).
Concluzii
Polenul de ambrozie este o sursă complexă de alergeni care conţine mai multe izoforme ale Amb a 1 şi alte componente alergenice cu potenţial variabil de reactivitate încrucişată. În prezent, diagnosticul bazat pe componente disponibile în comerţ oferă doar Amb a 1 şi Amb a 4 naturale sau recombinante. Izoformele naturale ale Amb a 1 posedă proprietăţi imunogene şi sensibilizante diferite. Aceste constatări ar trebui luate în considerare la selectarea secvenţelor pentru diagnosticul bazat pe componente şi tratamentul alergiei la ambrozie. Datorită activităţii sale ridicate de legare a IgE, izoforma Amb a 1.01 ar trebui să fie inclusă în testele de diagnostic. În schimb, date fiind tiparele lor limitate de reactivitate încrucişată a celulelor B şi T, o combinaţie de izoforme diferite ar putea fi o strategie mai atractivă pentru imunoterapia cu polen de ambrozie. În acest context, caracterizarea izoformelor de Amb a 1 este esenţială pentru optimizarea managementului alergiei la polen de ambrozie. Aceasta permite un diagnostic mai precis, dezvoltarea unor imunoterapii personalizate şi îmbunătăţirea prevenţiei şi tratamentului reacţiilor alergice. Astfel, o înţelegere aprofundată a izoformelor de Amb a 1 contribuie semnificativ la ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor afectaţi de această alergie.
Autori pentru corespondenţă: Carmen Panaitescu; e-mail: cbunu@umft.ro
CONFLICT OF INTEREST: none declared.
FINANCIAL SUPPORT: none declared.
This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.
Bibliografie
-
Augustin SWM, Asero R, Reese G, Klysner S, Nandy A. Assessment of Amb a 1 isoallergens as basis for development of a recombinant ragweed immunotherapeutic vaccine. Allergy. 2013;68(Suppl 97):111.
-
Bordas-Le Floch V, Le Mignon M, Bouley J, Groeme R, Jain K, Baron-Bodo V, Nony E, Mascarell L, Moingeon P. Identification of Novel Short Ragweed Pollen Allergens Using Combined Transcriptomic and Immunoproteomic Approaches. PLoS One. 2015 Aug 28;10(8):e0136258. doi: 10.1371/journal.pone.0136258.
-
Burbach GJ, Heinzerling LM, Edenharter G, Bachert C, Bindslev-Jensen C, Bonini S, Bousquet J, Bousquet-Rouanet L, Bousquet PJ, Bresciani M, Bruno A, Canonica GW, Darsow U, Demoly P, Durham S, Fokkens WJ, Giavi S, Gjomarkaj M, Gramiccioni C, Haahtela T, Kowalski ML, Magyar P, Muraközi G, Orosz M, Papadopoulos NG, Röhnelt C, Stingl G, Todo-Bom A, Von Mutius E, Wiesner A, Wöhrl S, Zuberbier T. GA(2)LEN skin test study II: clinical relevance of inhalant allergen sensitizations in Europe. Allergy. 2009 Oct;64(10):1507-1515. doi: 10.1111/j.1398-9995.2009.02089.x.
-
Buzan MR, Grijincu M, Zbîrcea LE, Haidar L, Tamaş TP, Cotarcă MD, Tănasie G, Weber M, Babaev E, Stolz F, Valenta R, Păunescu V, Panaitescu C, Chen KW. Insect Cell-Expressed Major Ragweed Allergen Amb a 1.01 Exhibits Similar Allergenic Properties to Its Natural Counterpart from Common Ragweed Pollen. Int J Mol Sci. 2024 May 9;25(10):5175. doi: 10.3390/ijms25105175.
-
Buzan MR, Zbîrcea LE, Gattinger P, Babaev E, Stolz F, Valenta R, Păunescu V, Panaitescu C, Chen KW. Complex IgE sensitization patterns in ragweed allergic patients: Implications for diagnosis and specific immunotherapy. Clin Transl Allergy. 2022 Jul 5;12(7):e12179. doi: 10.1002/clt2.12179.
-
Chen KW, Marusciac L, Tamas PT, Valenta R, Panaitescu C. Ragweed Pollen Allergy: Burden, Characteristics, and Management of an Imported Allergen Source in Europe. Int Arch Allergy Immunol. 2018;176(3-4):163-180. doi: 10.1159/000487997.
-
Curin M, Garib V, Valenta R. Single recombinant and purified major allergens and peptides: How they are made and how they change allergy diagnosis and treatment. Ann Allergy Asthma Immunol. 2017 Sep;119(3):201-209. doi: 10.1016/j.anai.2016.11.022.
-
Curin M, Khaitov M, Karaulov A, Namazova-Baranova L, Campana R, Garib V, Valenta R. Next-Generation of Allergen-Specific Immunotherapies: Molecular Approaches. Curr Allergy Asthma Rep. 2018 Jun 9;18(7):39. doi: 10.1007/s11882-018-0790-x.
-
Gadermaier G, Wopfner N, Wallner M, Egger M, Didierlaurent A, Regl G, Aberger F, Lang R, Ferreira F, Hawranek T. Array-based profiling of ragweed and mugwort pollen allergens. Allergy. 2008 Nov;63(11):1543-9. doi: 10.1111/j.1398-9995.2008.01780.x.
-
Haidar L, Tamas TP, Stolz F, Patrascu RFP, Chen KW, Panaitescu C. Symptom patterns and comparison of diagnostic methods in ragweed pollen allergy. Exp Ther Med. 2021 May;21(5):525. doi: 10.3892/etm.2021.9957.
-
Lake IR, Jones NR, Agnew M, Goodess CM, Giorgi F, Hamaoui-Laguel L, Semenov MA, Solmon F, Storkey J, Vautard R, Epstein MM. Climate Change and Future Pollen Allergy in Europe. Environ Health Perspect. 2017 Mar;125(3):385-391. doi: 10.1289/EHP173.
-
Norman PS, Winkenwerder WL, Lichtenstein LM. Immunotherapy of hay fever with ragweed antigen E: comparisons with whole pollen extract and placebos. J Allergy. 1968 Aug;42(2):93-108. doi: 10.1016/0021-8707(68)90139-1.
-
Pomés A, Davies JM, Gadermaier G, Hilger C, Holzhauser T, Lidholm J, Lopata AL, Mueller GA, Nandy A, Radauer C, Chan SK, Jappe U, Kleine-Tebbe J, Thomas WR, Chapman MD, van Hage M, van Ree R, Vieths S, Raulf M, Goodman RE; WHO IUIS Allergen Nomenclature Sub-Committee. WHO/IUIS Allergen Nomenclature: Providing a common language. Mol Immunol. 2018 Aug;100:3-13. doi: 10.1016/j.molimm.2018.03.003.
-
Radauer C, Nandy A, Ferreira F, Goodman RE, Larsen JN, Lidholm J, Pomés A, Raulf-Heimsoth M, Rozynek P, Thomas WR, Breiteneder H. Update of the WHO/IUIS Allergen Nomenclature Database based on analysis of allergen sequences. Allergy. 2014 Apr;69(4):413-9. doi: 10.1111/all.12348.
-
Short Ragweed Allergens. WHO/IUIS Allergen Nomenclature Sub-Committee: Allergen Nomenclature. Available online: https://www.allergen.org/search.php?Species=Ambrosiaartemisiifolia (accessed on 15 August 2024).
-
Tscheppe A, Breiteneder H. Recombinant Allergens in Structural Biology, Diagnosis, and Immunotherapy. Int Arch Allergy Immunol. 2017;172(4):187-202. doi: 10.1159/000464104.
-
Valenta R, Karaulov A, Niederberger V, Zhernov Y, Elisyutina O, Campana R, Focke-Tejkl M, Curin M, Namazova-Baranova L, Wang JY, Pawankar R, Khaitov M. Allergen Extracts for In Vivo Diagnosis and Treatment of Allergy: Is There a Future? J Allergy Clin Immunol Pract. 2018 Nov-Dec;6(6):1845-1855.e2. doi: 10.1016/j.jaip.2018.08.032.
-
van der Veen MJ, Mulder M, Witteman AM, van Ree R, Aalberse RC, Jansen HM, van der Zee JS. False-positive skin prick test responses to commercially available dog dander extracts caused by contamination with house dust mite (Dermatophagoides pteronyssinus) allergens. J Allergy Clin Immunol. 1996 Dec;98(6 Pt 1):1028-34. doi: 10.1016/s0091-6749(96)80187-4.
-
Wolf M, Twaroch TE, Huber S, Reithofer M, Steiner M, Aglas L, Hauser M, Aloisi I, Asam C, Hofer H, Parigiani MA, Ebner C, Bohle B, Briza P, Neubauer A, Stolz F, Jahn-Schmid B, Wallner M, Ferreira F. Amb a 1 isoforms: Unequal siblings with distinct immunological features. Allergy. 2017 Dec;72(12):1874-1882. doi: 10.1111/all.13196.
-
Wopfner N, Bauer R, Thalhamer J, Ferreira F, Chapman M. Immunologic analysis of monoclonal and immunoglobulin E antibody epitopes on natural and recombinant Amb a 1. Clin Exp Allergy. 2008 Jan;38(1):219-26. doi: 10.1111/j.1365-2222.2007.02872.x.
-
Wopfner N, Jahn-Schmid B, Schmidt G, Christ T, Hubinger G, Briza P, Radauer C, Bohle B, Vogel L, Ebner C, Asero R, Ferreira F, Schwarzenbacher R. The alpha and beta subchain of Amb a 1, the major ragweed-pollen allergen show divergent reactivity at the IgE and T-cell level. Mol Immunol. 2009 Jun;46(10):2090-7. doi: 10.1016/j.molimm.2009.02.005.
-
Zbîrcea LE, Buzan MR, Grijincu M, Babaev E, Stolz F, Valenta R, Păunescu V, Panaitescu C, Chen KW. Relationship between IgE Levels Specific for Ragweed Pollen Extract, Amb a 1 and Cross-Reactive Allergen Molecules. Int J Mol Sci. 2023 Feb 17;24(4):4040. doi: 10.3390/ijms24044040.
-
Zimmer J, Bridgewater J, Ferreira F, van Ree R, Rabin RL, Vieths S. The History, Present and Future of Allergen Standardization in the United States and Europe. Front Immunol. 2021 Sep 14;12:725831. doi: 10.3389/fimmu.2021.725831.