CABINETUL DE CURIOZITĂŢI

Burta de bere, contestată de nemţi!

Cristian Sever Oană

18 Septembrie 2017
O echipă de cercetători germani s-a decis să atace ideea că excesul de bere este cauza „burții de bere” a nemților. Ca în majoritatea problemelor biomedicale, și în acest caz un răspuns absolut și irefutabil este imposibil. Nimeni nu va putea să numere de-a lungul a mai mulți ani și la un vast număr de oameni fiecare înghițitură de bere și îmbucătură de cârnăcior (cu sau fără pâine).
Singura metodă la îndemână este să-i întrebi pe băutorii de bere cât își amintesc că au băut și ce altceva le-a mai alunecat pe gâtlej la vale. 
Madlen Schutze și colaboratorii de la Institutul german de nutriție Potsdam-Rehbrucke și de la Universitatea de Științe Aplicate din Fulda, împreună cu un coleg de la Universitatea din Gothenburg, din Suedia, au dat tot ce-au putut în European Journal of Clinical Nutrition. Echipa a analizat greutatea, talia și circumferința pe șolduri a 19.941 de femei și bărbați băutori de bere, timp de 4 ani. Participanții au trebuit să completeze un chestionar privind consumul de bere. Fără îndoială, răspunsul lor a fost o estimare din ochi a ceea ce au băut zilnic, iar unitatea de măsură a fost sticla standard de bere germană. Studiul a fost defalcat pe sexe, iar loturile au fost stratificate pe categorii: patru pentru femei, de la nebăutoare până la consumatoare moderate, și cinci pentru bărbați, de la nebăutor până la consumator înrăit. Discriminarea sexuală a fost și mai profundă, căci consum moderat pentru femei însemna 250 ml/zi, iar pentru bărbați însemna 500-1.000 ml/zi. Concluzia studiului este că „acesta nu confirmă credința comună că berea are un efect specific asupra abdomenului. Consumul de bere pare să se asocieze cu o creștere generală a țesutului gras al organismului”.
Un studiu făcut de cehi și publicat în același jurnal cu câțiva ani mai devreme nu confirmă ideea că berea ar duce la obezitate, cu excepția îngroșării considerabile a taliei. Studiul cehilor urmărea să vadă dacă băutorii de bere sunt mai obezi decât băutorii de vin sau de spirtoase. Schutze și colaboratorii consideră că rezultatele cehilor sunt eronate, probabil prin balonare! Deoarece există dispute, de la Academie până la berărie, privind definiția „burții de bere”, nemții au menționat că pentru ei acesta este un „efect cu localizare anatomică specifică”. Adică „burta de bere” este o umflătură distinctă, situată la nivelul taliei. Diagnosticul diferențial se face cu orice umflătură situată deasupra sau dedesubtul brâului.

Bibliografie


1. Schutze Madlen, Mandy Schutz, Annika Steffen, Manuela M. Bergmann, Anja Kroke, Lauren Lissner, and Heiner Boeing (2009). Beer Consumption and the „Beer Belly”: Scientific Basis or Common Belief? European Journal of Clinical Nutrition 63(9): 1143-9.
2. Bobak Martin, Zdenka Skodova and Michael Marmot, (2003). Beer and Obesity: A Cross-sectional Study. European Journal of Clinical Nutrition 57(10): 1250-3.
Articole din ediția curentă

SUPLIMENT CARDIOLOGIE

SOS adolescenţii!

Mihaela Daniela Baltă, Andreea Cristina Baltă
Bolile cardiovasculare provoacă 3,9 milioane de decese în Europa, fiind principala cauză a mortalității (aproximativ 45% din decese). În ultimii ani, se înregistrează, în multe țări, o scădere a numărului de decese provocate de bolile cardiovasculare, însă a crescut rata de prevalență a acestora la vârste mic...
SUPLIMENT CARDIOLOGIE

Coordonate pentru educaţia pacientului cu terapie antitrombotică

Loredana Piloff
Tratamentul antitrombotic este o terapie de mare actualitate, datorită multiplelor nuanțări evidențiate de ghidurile actuale. Conform acestora, el implică: terapie personalizată, educația pacientului și implicarea acestuia în actul terapeutic, intervenții profilactice, abordare concertată într-o echipă multid...
SUPLIMENT CARDIOLOGIE

Influenţa factorilor psihocomportamentali asupra bolilor cardiovasculare și abordarea lor în practica medicală

Cristian Săndulescu
Legătura dintre tipologia psihologică și comportamentală umană și bolile cardiovasculare a suscitat mult interes. Abordarea psihosomatică a bolilor a dus la conturarea a patru tipuri psihocomportament...
Articole din edițiile anterioare

EDITORIAL

Ajută-ţi medicul!

Cristian Sever Oană
Are medicul nevoie de ajutor în exercitarea misiunii sale? În practica medicală modernă are nevoie atât de ajutor, cât şi de ajutoare. Paternalismul medical s-a întemeiat pe un imens orgoliu pentru că fondatorul, Asclepios, fiul lui Apolo, era totuşi semizeu....
GALENUS DICE

Inteligenţa artificială sau inteligenţa medicului?

Cristian Sever Oană
Autorii au dorit să verifice în ce măsură sunt justificate anunţurile din presă conform cărora inteligenţa artificială (IA) a întrecut judecata medicilor. ...
EDITORIAL

Cealaltă victimă a erorii medicale

Cristian Sever Oană
Orice eroare medicală face două victime: una este pacientul, cealaltă este medicul. Eroarea este intrinsecă oricărei acţiuni umane. Odată ce oamenii au inventat avionul, au inventat şi accidentul de avion. În mod ciudat, medicina modernă nu pare să accepte greşeala sau eroarea. Progresul tehnologic excepţiona...