Fibrilaţia atrială după ictus: o entitate distinctă?
Cristian Sever Oană
29 Aprilie 2018„Dacă toţi cei care predau sau scriu despre medicină şi-ar dovedi spusele cu fapte, una peste alta mai puţine lucruri false se vor spune.”
De methodo medendi, Galenus din Pergam (129-216), probabil cel mai mare clinician al Antichităţii
(Sposato LA et al. Atrial fibrillation detected after stroke is related to a low risk of ischemic stroke recurrence, Neurology. 2018 Mar 13)
Pacienţii cu fibrilaţie atrială (FA) diagnosticată după ictus au mai puţine ictusuri ulterioare faţă de cei cu FA diagnosticată înainte de accidentul vascular cerebral.
Fibrilaţia atrială este cauza principală a ictusului cardioembolic. Identificarea FA este importantă, deoarece pacienţii cu această afecţiune au un beneficiu mai mare de pe urma anticoagulantelor orale (ACO) decât de pe urma agenţilor antiplachetari. Având în vedere importanţa identificării FA, se face monitorizarea cardiacă după ictus sau atac ischemic tranzitoriu. Autorii studiului au evaluat riscul de ictus recurent la pacienţi din mai multe centre participante la Ontario Stroke Registry. Pacienţii au fost împărţiţi în trei grupe: (1) FA cunoscută anterior ictusului; (2) FA diagnosticată după ictus; (3) ritm sinusal. Autorii au comparat comorbidităţile la cele trei grupe şi rata ulterioară a ictusului timp de un an.
În total au fost evaluaţi 23.376 de pacienţi, 6.904 (29,5%) cu FA cunoscută. Dintre pacienţii rămaşi, 5.793 au fost monitorizaţi cardiac minimum 24 de ore şi 587 (10,1%) au avut FA după ictus. Comparaţi cu cei cu FA cunoscută, aceştia din urmă au avut mai rar hipertensiune arterială (70% vs. 77%), diabet zaharat (18% vs. 26%), dislipidemie (36% vs. 44%), istoric de infarct miocardic (12% vs. 21%), insuficienţă cardiacă congestivă (6% vs. 17%) şi boală arterială coronară (18% vs. 35%). Riscul de ictus recurent la un an a fost mai mare la grupul cu FA cunoscută (9,6%) faţă de 8% la ritm sinusal şi 6,6% FA diagnosticată după ictus. După ajustarea variabilelor referitoare la vârstă şi sex, FA cunoscută anterior, dar nu şi cei cu FA după ictus, a fost asociată cu un risc crescut de ictus faţă de cei cu ritm sinusal.
|
Galenus dice: |
„Mereu m-a însoţit dorinţa de a-mi face bine treaba”
Mircea Timofte, preşedintele OAMGMAMR, este din luna martie a acestui an şi noul preşedinte al European Nursing Council (ENC). Am stat de vorbă despre evoluţia asistenţilor medicali, dar mai ales despre tot ceea ce Mircea Timofte a realizat de-a lungul anilor pentru această profesie. Totodată, am reuşit să af...
Agregarea familială la pacienţii cu boli autoimune reumatice
Mădălina-Puşa Dună, Denisa Predeţeanu, Mihai Abobului, Andra Bălănescu, Violeta Bojincă, Ruxandra Ionescu
Afecţiunile autoimune reumatice au un determinism multifactorial, fiind cauzate de diverşi factori ambientali ce acţionează pe susceptibilitatea genetică a individului, destabilizând sistemele de regl...
Efectele secundare posibile ale tratamentului cu bifosfonaţi la pacientele cu osteoporoză post-menopauză: dereglarea homeostaziei osoase şi osteonecroza de mandibulă
Rodica Tănăsescu
Odată cu creşterea speranţei de viaţă, patologia osteoporotică a devenit extrem de frecventă. Riscul crescut de fractură a determinat un interes deosebit asupra acestei patologii. Bifosfonaţii re...
Ajută-ţi medicul!
Cristian Sever Oană
Are medicul nevoie de ajutor în exercitarea misiunii sale? În practica medicală modernă are nevoie atât de ajutor, cât şi de ajutoare. Paternalismul medical s-a întemeiat pe un imens orgoliu pentru că fondatorul, Asclepios, fiul lui Apolo, era totuşi semizeu....
Inteligenţa artificială sau inteligenţa medicului?
Cristian Sever Oană
Autorii au dorit să verifice în ce măsură sunt justificate anunţurile din presă conform cărora inteligenţa artificială (IA) a întrecut judecata medicilor. ...