Schimbări în piramida alimentară

Începutul anului 2026 a venit cu schimbări în SUA în ceea ce privește piramida alimentară. Pe 7 ianuarie 2026, Administrația Statelor Unite a publicat noul Ghid nutrițional (Dietary Guidelines for Americans 2025-2030), document care conține recomandări oficiale actualizate, inclusiv ghiduri nutriționale și reconfigurarea piramidei alimentare.

Acest ghid a fost elaborat de experți în nutriție care au analizat dieta actuală americană pe baza datelor științifice la zi obținute din metaanalize și sinteze extinse ale literaturii de specialitate, analizate cu rigoare științifică. Decidenții americani și-au propus ca recomandările ghidului să se bazeze pe cea mai bună știință nutrițională disponibilă în momentul actual, concentrată pe ce ar trebui să mănânce populația pentru prevenirea și încetinirea bolilor cronice, prevenirea și întârzierea apariției complicațiilor acestora și pentru susținerea unei sănătăți optime.

Toate informațiile au fost analizate prin prisma echității sociale (rasă, etnie, cultură, statut socioeconomic). Scopul acestui document este să stabilească, pe baze științifice, dieta optimă și, pe baza acesteia, politicile publice optime de implementare a recomandărilor din ghid.

În introducere se analizează statusul actual de sănătate al populației americane, concluzionând că SUA se confruntă cu o epidemie de boli cronice, în mare parte boli care pot fi prevenite. Se estimează că 72% dintre adulții din SUA au exces de greutate corporală: 41% îndeplinesc criteriile pentru obezitate (IMC >30), 10% au obezitate severă (IMC >40); 14% sunt diabetici, iar 43% sunt prediabetici. În cazul seniorilor din SUA, 21% îndeplinesc criteriile pentru diabet, iar alți 49% sunt prediabetici. Prevalența acestor boli metabolice asociate cu dieta a crescut semnificativ în ultimii 45 de ani și nu i-a ocolit nici pe cei tineri. Se estimează că 36% dintre tinerii și adolescenții din SUA au exces de greutate corporală, iar 21% îndeplinesc criteriile pentru obezitate. Obezitatea severă a crescut de șapte ori de la începutul anilor 1970 și acum afectează aproximativ 1 din 14 tineri și adolescenți.

Această prevalență mare de boli cronice pune presiune pe bugetul de cheltuieli de sănătate al SUA. Însă, în ciuda acestor cheltuieli uriașe pentru sănătate, SUA au cea mai scurtă speranță de viață, cele mai mari rate de boli metabolice cronice, cel mai scurt „healthspan” (definit ca ani de viață fără boli cronice majore) în comparație cu celelalte țări puternic industrializate. Majoritatea seniorilor și un număr tot mai mare de tineri și adolescenți se confruntă, de asemenea, cu povara pierderii funcționalității și a reducerii calității vieții cauzate de bolile cronice.

Se subliniază, mai departe, rolul alimentației și al dietei în bolile cronice, cum influențează o dietă adecvată durata vieții și starea de sănătate: „Nutriția este unul dintre cei mai importanți factori care influențează sănătatea. Nutrienții pe care îi consumăm zilnic prin alimente oferă energie și modifică atât structura, cât și funcțiile metabolice ale corpului și ale creierului nostru. În funcție de alegerile alimentare pe care le facem, acești nutrienți pot promova sănătatea sau pot crește riscul de boli cronice (Ramsden et al., 2016). Numeroase evidențe au legat nutrienții, alimentele și tiparele dietetice de dezvoltare a bolilor cardiometabolice, inclusiv rezistența la insulină, prediabetul, diabetul de tip 2, obezitatea, boala ficatului gras și boala cardiovasculară aterosclerotică... dezvoltarea bolilor neurologice comune, inclusiv demența și durerea cronică” – extras din Dietary Guidelines for Americans 2025-2030⁽⁷⁾.

Ghidul analizează, totodată, dieta actuală a populației americane, subliniind faptul că, în ultimul secol, alimentația din SUA a trecut printr-o industrializare rapidă. Multe alimente tradiționale americane au fost înlocuite de alimente extrem de procesate și produse asemănătoare alimentelor, care combină ingrediente extrase din uleiuri rafinate, zahăr și amidon cu aditivi chimici pentru a îmbunătăți gustul, textura și durata de valabilitate.
Aceste schimbări substanțiale au dus la consumul anumitor nutrienți în cantități semnificativ mai mari sau mai mici decât cele realizabile prin diete naturale și expunerea la sute de alimente extrem de procesate, băuturi și produse asemănătoare alimentelor care reprezintă aproximativ două treimi din dieta americană, expunând oamenii la sute de aditivi chimici, despre ale căror efecte pe termen lung asupra sănătății se cunosc foarte puține lucruri.

Comparativ, alimentele minim procesate și bogate în nutrienți sunt surse importante de proteine, fibre, acizi grași, vitamine și minerale, fără zaharuri adăugate, amidon rafinat, uleiuri extrase sau aditivi chimici. Dietele consumate pe parcursul majorității istoriei umane au constat exclusiv din alimente de origine vegetală și animală minim procesate, inclusiv fructe și fructe de pădure, carne, ouă, legume, nuci, semințe și fructe de mare, care sunt în mod natural bogate în nutrienți. Populațiile moderne și indivizii care continuă să consume alimente minim procesate și bogate în nutrienți au rate remarcabil de scăzute ale bolilor cronice și o speranță de viață mai lungă.

Recomandările Ghidului dietetic pentru americani 2025-2030 sunt centrate pe principiul de a încuraja consumul de alimente minim procesate, bogate în nutrienți naturali, și de a descuraja, în toate grupele de alimente, consumul de alimente foarte procesate. Aceasta înseamnă că legumele, fructele, nucile, semințele, carnea, ouăle, cerealele integrale, fasolea, produsele lactate și fructele de mare, toate minim procesate, reprezintă punctul de plecare pentru toate dietele din SUA.

Ghidul rămâne perfectibil și va fi adaptat dacă apar noi dovezi științifice riguroase. Din această perspectivă, sunt invitați la cooperare și dialog cercetătorii, finanțatorii și factorii de decizie politică, pentru a asigura succesul pe termen lung în implementare și asigurarea aderenței publicului larg.

Alimentele foarte procesate sunt definite ca orice aliment, băutură sau produs asemănător unui aliment, realizat în principal din substanțe extrase din alte alimente (cum ar fi zaharurile rafinate, cerealele/cerealele amidonoase rafinate și uleiurile rafinate) și/sau care conțin aditivi chimici fabricați industrial. Folosind aceste criterii, alimentele și băuturile foarte procesate reprezintă aproximativ două treimi și 60% din energia totală consumată de tineri și adulți.

Comparativ cu omologii minim procesați, alimentele foarte procesate și modificate tind să fie extrem de gustoase, irezistibile chiar, determinând dorința de a mânca mult fără a conștientiza senzația de sațietate și mai susceptibile să inducă un răspuns hiperglicemic. Potrivit studiilor clinice randomizate pe termen scurt, consumul de alimente foarte procesate conduce la o creștere a aportului caloric și la efecte adverse cardiometabolice^(1-4), inclusiv creștere excesivă în greutate, adipozitate crescută⁽²⁾, rezistență la insulină și niveluri crescute în sânge ale unor substanțe chimice precum ftalații⁽⁴⁾. În studiile pe cohorte populaționale, estimările privind aportul de alimente foarte procesate sunt constant asociate cu un risc crescut de boli cardiometabolice, inclusiv obezitate, diabet de tip 2⁽⁵⁾, evenimente și decese de cauză cardiovasculară și creșterea mortalității generale⁽⁶⁾.

Asocierea alimente ultraprocesate – morbiditate a fost consecventă în toate rezultatele și a fost susținută de relații clare doză-răspuns. De exemplu, o proporție cu 10% mai mare de calorii provenite din alimente foarte procesate a fost asociată cu un risc cu 14% mai mare de diabet de tip 2, un risc cu 13% mai mare de cancer, un risc de mortalitate cu 10% mai mare și un risc de obezitate cu 7% mai mare, iar fiecare porție suplimentară pe zi de alimente foarte procesate a crescut riscul de boli cardiovasculare cu 4%. Niciun studiu nu a demonstrat vreun efect protector al alimentelor foarte procesate.

Cum se pot identifica alimentele foarte procesate? Citind eticheta produsului, veți observa că ali­mentele foarte procesate tind să aibă:

1. Cereale rafinate și/sau zaharuri adăugate.

2. Grăsimi și uleiuri rafinate.

3. Liste lungi și complicate de ingrediente, inclusiv aditivi chimici (de exemplu, îndulcitori artificiali, amplificatori de aromă, coloranți artificiali și emulgatori).

Sau, mai ușor de înțeles, un aliment ultraprocesat este cel în care nu mai poți deosebi alimentul inițial de la care s-a plecat. De exemplu, într-un crenvurști, care ar trebui să conțină carne, nu se mai deosebește fibra de carne. De cele mai multe ori este un amestec de piele, cartilagii, praf de oase cu aditivi, conservanți și coloranți, fiind un aliment ultraprocesat.

Totodată, ghidul atrage atenția asupra ambalajului – folii, plastic – în care aceste alimente ultraprocesate sunt prezentate sau/și încălzite, iar o parte din substanțele chimice din aceste ambalaje pot migra în alimente.

Recomandarea Ghidului privind alimentele foarte procesate: „Evitați alimentele foarte procesate, am­ba­late, preparate, gata de consum sau alte alimente sărate sau dulci, cum ar fi chipsurile, biscuiții și bomboanele care au adaos de zaharuri și sodiu (sare). În schimb, prioritizați ali­men­tele bogate în nutrienți și mesele preparate acasă. Când mâncați în oraș, alegeți opțiuni bogate în nutrienți”⁽⁷⁾.

Carbohidrații

Carbohidrații reprezintă aproape jumătate din toată energia consumată de americani. Alimentele cu carbohidrați de calitate scăzută – inclusiv zaharuri adăugate, îndulcitori artificiali, cereale rafinate și amidonuri – reprezintă mai mult de 80% din totalul carbohidraților din dieta americană. Alimentele cu carbohidrați de calitate înaltă includ legumele minim procesate, fructele de pădure și alte fructe, cerealele integrale și leguminoasele.

Industrializarea a permis producerea în masă a zaharozei rafinate extrase din trestie-de-zahăr și sfeclă-de-zahăr și, mai recent, a siropului de porumb cu conținut ridicat de fructoză (HFCS), fabricat industrial din amidon de porumb. Se estimează că un american consumă zilnic 22 de lingurițe cu zahăr zilnic plus îndulcitori chimici fabricați industrial, adăugați în băuturi răcoritoare, bomboane, produse de patiserie și alte alimente și băuturi foarte procesate.

Studiile de risc publicate și studiile observaționale au furnizat dovezi concordante care implică băuturile îndulcite cu zahăr, cum ar fi sucurile carbogazoase, în efecte metabolice și asupra sănătății adverse, inclusiv carii dentare, creștere în greutate, adipozitate viscerală, rezistență la insulină, diabet de tip 2 și niveluri ridicate de trigliceride în sânge la copii și adulți. Fiecare cutie de 12 uncii (aproximativ 350 ml) de băutură îndulcită cu zahăr pe zi a fost asociată cu un risc crescut cu 10% pentru mortalitatea prin toate cauzele, 14% pentru bolile cardiovasculare și aproximativ 20% pentru diabetul de tip 2.

Înlocuirea zaharurilor adăugate cu îndulcitori chimici fabricați industrial, cum ar fi alcoolii de zahăr, aspartamul și sucraloza, se presupune că ar reduce aportul de energie și, astfel, ar beneficia compoziția corporală și sănătatea. Totuși, dovezile din modelele animale și studiile umane nonrandomizate sugerează că un consum cronic de îndulcitori artificiali poate, paradoxal, să crească aportul de energie sau să perturbe metabolismul și, prin urmare, să crească riscul de boli cardiometabolice. Date reieșite din unele studii sugerează că alcoolii zaharoși (xilitolul și eritritolul) ar putea fi legați de evenimente cardiovasculare trombotice, ceea ce impune studii suplimentare.

Recomandarea Ghidului privind zaharurile adău­gate:

„• Limitați alimentele și băuturile care conțin arome artificiale, coloranți pe bază de petrol, conservanți artificiali și îndulcitori non-nutritivi cu calorii reduse.

• Evitați băuturile îndulcite cu zahăr, cum ar fi sucurile carbogazoase, băuturile din fructe și băuturile energizante.

• Deși nu este recomandată nicio cantitate de zaharuri adăugate sau îndulcitori non-nutritivi, și nu sunt considerați parte a unei diete sănătoase sau nutritive, o masă nu ar trebui să conțină mai mult de 10 grame de zaharuri adăugate.

• Pentru a identifica sursele de zaharuri adăugate, căutați ingrediente care conțin cuvântul «zahăr» sau «sirop» sau care se termină în «-oză».

Zaharurile adăugate pot apărea pe etichetele ingredientelor sub multe denumiri diferite, inclusiv sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, sirop de agave, sirop de porumb, sirop de orez, fructoză, glucoză, dextroză, zaharoză, zahăr din trestie, zahăr de sfeclă, zahăr turbinado, maltoză, lactoză, concentrat de suc de fructe, miere și melasă. Exemple de substanțe nenutritive sunt îndulcitorii care includ aspartam, sucraloză, zaharină, xilitol și acesulfam K.

• Unele alimente și băuturi, cum ar fi fructele și laptele simplu, conțin produse naturale zaharuri. Zaharurile din aceste alimente nu sunt considerate zaharuri adăugate.

• La selectarea gustărilor, limitele de zahăr adăugat ar trebui să respecte «Sănătos» conform FDA. De exemplu, gustările cu cereale (de exemplu, biscuiții prăjiți) nu ar trebui să depășească 5 grame de zahăr adăugat la fiecare echivalent de cereale integrale de 3/4 uncie și gustări pentru lactate (de exemplu, iaurtul) nu trebuie să depășească 2,5 grame de zahăr adăugat la echivalentul de 2/3 cană.”⁽⁷⁾

Cereale rafinate și amidon

Industrializarea a permis producția de masă a cerealelor rafinate, care sunt surse bogate de amidon, dar în mare parte lipsite de fibră și proteine. De fapt, cerealele rafinate sunt surse extrem de purificate de amidon, iar amidonurile sunt lanțuri lungi de glucoză care, în timpul mestecării și digestiei, se descompun rapid în glucoză, crescând nivelul zahărului din sânge într-un mod similar cu zahărul de masă.
Alimentele din cereale rafinate – pâine albă, biscuiți, cereale pentru mic dejun, chipsuri, produse de patiserie și paste – pot acționa metabolic ca zahărul, furnizând carbohidrați ușor de absorbit, cu puține substanțe nutritive sau fibre pentru a încetini absorbția.

Mesajul principal este:Cerealele rafinate sunt zahăr deghizat. Alegeți în schimb cereale integrale, fasole sau legume. Citiți etichetele nutriționale. Alimentele cu adevărat integrale au ≥1 gram de fibre pentru fiecare 8 grame de carbohidrați.

În studiile nonrandomizate, asocierile dintre consumul de alimente bogate în carbohidrați, minim procesate, și aportul de fibre arată o direcție constantă către reducerea riscului de boli cardiometabolice, inclusiv obezitate, evenimente și decese de cauză cardiovasculară, diabet și a mortalității generale. În plus față de fibre, legumele și fructele sunt surse bogate de fitonutrienți cu efecte benefice asupra metabolismului și sănătății, cum ar fi polifenolii, carotenoidele și glucozinolatele. Studiile clinice randomizate la adulți în general sănătoși, dar cu risc, arată că creșterea consumului de legume și fructe întregi (de obicei, de la 2-3 la 5-8 porții/zi) îmbunătățește tensiunea arterială, funcția microvasculară și markerii riscului cardiometabolic, în timp ce crește antioxidanții circulanți și scade markerii inflamatori.

Microbiomul

Calitatea carbohidraților influențează compoziția și activitatea microbiomului intestinal. Dietele bazate pe alimente vegetale minim procesate și bogate în fibre – inclusiv legume, fructe, fasole, nuci și cereale integrale – furnizează fibre fermentabile și alte substraturi care susțin diversitatea microbiană și producția de acizi grași cu lanț scurt. În schimb, alimentele puternic procesate, sărace în fibre și bogate în cereale rafinate, zaharuri adăugate și aditivi chimici sunt asociate cu profiluri microbiene mai puțin favorabile în studiile clinice controlate. Deși domeniul este încă în dezvoltare și căile cauzale nu sunt complet definite, studiile clinice randomizate și controlate arată că creșterea consumului de alimente vegetale minim procesate și fermentate modulează microbiomul și metaboliții microbieni în direcții considerate, în general, mai favorabile pentru sănătatea intestinală și metabolică.

Recomandarea Ghidului privind cerealele integrale și carbohidrații rafinați:

„• Prioritizează cerealele integrale bogate în fibre.

• Redu semnificativ consumul de carbohidrați rafinați și extrem de procesați, cum ar fi pâinea albă, opțiunile de mic dejun gata de consum sau ambalate, tortilla din făină și biscuiții sărați/crackers.

• Obiective pentru porțiile de cereale integrale: 2-4 porții pe zi, ajustând în funcție de necesarul tău caloric individual.

• Persoanele cu anumite boli cronice pot experimenta îmbunătățiri ale stării de sănătate urmând o dietă cu un conținut mai scăzut de carbohidrați. Colaborează cu profesionistul tău din domeniul sănătății pentru a identifica și adopta o dietă potrivită pentru tine și pentru starea ta de sănătate.”⁽⁷⁾

Ce înseamnă o porție de cereale integrale? O felie de pâine integrală/orez integral/bulgur/ovăz nerafinat, recomandarea fiind de două porții/zi femei și patru porții/zi pentru bărbați.

Recomandarea Ghidului privind consumul de fructe și legume:

„• Consumați o varietate de legume și fructe colorate, bogate în nutrienți.

• Consumați legumele și fructele întregi, în forma lor naturală. Spălați-le bine înainte de a le mânca crude sau de a le găti.

• Legumele și fructele congelate, uscate sau conservate, fără sau cu foarte puțin zahăr adăugat, pot fi de asemenea opțiuni bune.

• Dacă doriți, condimentați cu sare, condimente și ierburi.

• Sucurile 100% din fructe sau legume ar trebui consumate în porții limitate sau diluate cu apă.

• Obiectivele de consum pentru legume și fructe într-un model alimentar de 2000 de calorii, ajustând după necesitățile calorice individuale:

o
Legume: trei porții pe zi, o porție = un ardei roșu/un bol salată verde etc.

o
Fructe: două porții pe zi, o porție = un măr/o portocală etc.”⁽⁷⁾

Grăsimi și uleiuri

Grăsimea este un macronutrient esențial care furnizează energie, reglează metabolismul, formează membranele celulare și susține funcțiile hormonale și de semnalizare vitale pentru sănătatea umană. Cele trei clase principale de acizi grași – saturați, mononesaturați (MUFA) și polinesaturați (PUFA) – apar în mod natural într-o varietate de alimente, cum ar fi carnea, produsele lactate, nucile și peștele, și se regăsesc în forme mai concentrate atunci când sunt rafinați în uleiuri pentru gătit, uleiuri pentru prăjit, dressinguri pentru salate și alte ingrediente alimentare procesate. În ultimul secol, producția industrială de alimente a înlocuit grăsimile animale tradiționale cu grăsimi și uleiuri fabricate, bogate în acizi grași omega-6 polinesaturați (de exemplu, ulei de soia, ulei de porumb, ulei de bumbac, ulei de șofrănel și ulei de floarea-soarelui). Deși întemeiate pe cele mai bune dovezi disponibile la momentul respectiv, aceste inițiative au creat schimbări la scară largă atât în aprovizionarea cu alimente din SUA, cât și în expunerea populației la acizi grași specifici – în special acidul linoleic, care este acum consumat în cantități mai mari decât poate fi realizat prin diete naturale fără adăugarea de uleiuri extrase.

O jumătate de secol de cercetare nu a confirmat că reducerea grăsimilor saturate sub 10% din energie – sau înlocuirea acestora cu uleiuri bogate în acid linoleic – reduce riscul de boli coronariene sau de mortalitate. Mai mult, gătitul și prăjirea cu uleiuri bogate în acid linoleic generează hidroperoxizi lipidici și aldehide lipidice reactive, implicate în etiologia multor afecțiuni cronice, inclusiv boli cardiovasculare.

În concluzie, alimentele care conțin grăsimi saturate pot face parte din modele alimentare sănătoase atunci când sunt consumate în cantități rezonabile și în contexte minim procesate, fără adaosuri de zahăr sau aditivi chimici.

Ghidul recomandă consumul de „grăsimi sănătoase care se găsesc din abundență în multe alimente integrale, cum ar fi carnea, păsările, ouăle, fructele de mare bogate în omega-3, nucile, semințele, lactatele integrale, măslinele și avocado.

• Când gătiți cu grăsimi sau adăugați grăsimi la mese, prioritizați uleiurile cu acizi grași esențiali, cum ar fi uleiul de măsline. Alte opțiuni pot include untul sau untura de vită.

• În general, consumul de grăsimi saturate nu ar trebui să depășească 10% din totalul caloriilor zilnice. Limitarea semnificativă a alimentelor foarte procesate va ajuta la atingerea acestui obiectiv.”

În privința lactatelor, recomandările sunt:

„• Consumați lactate integrale fără zaharuri adăugate. Lactatele sunt o sursă excelentă de proteine, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale.

• Obiective pentru porțiile de lactate: trei porții pe zi ca parte a unui model alimentar de 2000 de calorii, ajustând după necesități în funcție de cerințele calorice individuale.”⁽⁷⁾

O porție de lactate = o cană de lapte sau 2/3 cană de iaurt sau 30 g de brânză de vaci.

Proteine

Se subliniază de la început importanța unui aport proteic adecvat și din surse diverse, deoarece sunt nutrienți esențiali care susțin funcțiile structurale, enzimatice și de reglare în întregul corp. Proteinele furnizează cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru sinteza enzimelor, hormonilor și neurotransmițătorilor, pentru apărarea imunitară și pentru reînnoirea continuă a mușchilor, oaselor și a altor țesuturi. Deoarece nu există un rezervor dedicat pentru aminoacizi, aportul alimentar regulat este necesar pentru a menține repararea țesuturilor și echilibrul metabolic.

Dacă recomandarile dietetice de până acum erau de 0,8 g proteine/kgc/zi, studiile au arătat că aportul de proteine mult peste valoarea zilnică recomandată este sigur și compatibil cu o sănătate bună și poate aduce avantaje funcționale pentru menținerea masei musculare și a rezilienței metabolice, în special la persoanele care sunt active fizic sau care urmează un regim de pierdere în greutate.

Alimentele de origine animală – carne, păsări, fructe de mare, ouă și lactate – oferă o densitate ridicată de aminoacizi esențiali și nutrienți biodisponibili, precum vitamina B12, fier, zinc, calciu și colină. Alimentele de origine vegetală – leguminoase, soia, nuci și semințe – oferă fitonutrienți, inclusiv fibre, folat, magneziu, dar au un conținut mai scăzut de aminoacizi esențiali și biodisponibilitate minerală redusă. Deficiențele de nutrienți pot apărea în dietele complet bazate pe plante (în special vitamina B12, fier, zinc, iod și calciu) și ar trebui să fie remediate prin alimente fortificate sau suplimente.

Procesarea modifică calitatea proteinelor și introduce aditivi și lipide oxidate, care pot diminua valoarea nutritivă. Metodele de gătit contează și ele: prăjirea la temperaturi ridicate și carbonizarea generează produse avansate de glicare, nitrați și produse de peroxidare a lipidelor, de aceea se recomandă gătirea la cuptor, abur, grătar sau sotat.

Recomandarea Ghidului privind consumul de proteine:

„• Consumați o varietate de alimente proteice din surse animale, inclusiv ouă, păsări de curte, fructe de mare și carne roșie, precum și o varietate de alimente proteice de origine vegetală, inclusiv fasole, mazăre, linte, leguminoase, nuci, semințe și soia.

• Consumul de carne fără sau limitat cu zaharuri adăugate, carbohidrați rafinați sau amidonuri ori aditivi chimici. Aromatizați cu sare, condimente și ierburi aromatice!

• Se recomandă 1,2-1,6 g proteine/kg corp (greutate ideală)/zi, ajustând după necesitate în funcție de necesarul tău caloric individual și patologiile existente.”⁽⁷⁾

Există și recomandări pentru aportul de sodiu și electroliți – se subliniază că sunt esențiali pentru hidratare. Persoanele foarte active pot beneficia de o creștere a aportului de sodiu pentru a compensa pierderile prin transpirație. Populația generală, cu vârsta de 14 ani și peste, ar trebui să consume mai puțin de 2300 mg de sodiu pe zi, iar pentru copii recomandările variază în funcție de vârstă. Alimentele foarte procesate și bogate în sodiu ar trebui evitate.

Consumul de alcool

Se recomandă limitarea băuturile alcoolice pentru o sănătate generală mai bună. Nu este recomandată o cantitate ideală, în funcție de vârstă sau sex, ci regula generală recomandată este „mai puțin, mai bine”.

Persoanele care ar trebui să evite complet alcoolul includ femeile însărcinate, cei care se recuperează după tulburări de consum de alcool sau care nu pot controla cantitatea pe care o beau, precum și persoanele care iau medicamente sau au afecțiuni medicale ce pot interacționa cu alcoolul. Pentru cei cu istoric familial de alcoolism, se recomandă atenție la consumul de alcool și la comportamentele asociate cu dependența.

Există în ghid capitole cu recomandări dedicate diferitelor grupe de vârstă sau celor cu diete speciale. Se pune accent pe recomandările nutriționale pentru copii și adolescenți, pe grupe de vârstă, subliniindu-se importanța începerii educației nutriționale timpurii.

Există, de asemenea, recomandări de nutriție pentru perioada de sarcină, alăptare, pentru vârstnici și pentru cei care sunt vegani ori vegetarieni.

În concluzie, noul ghid american propune o ali­men­tație care să evite alimentele ultraprocesate, za­hă­rul adăugat și carbohidrații rafinați, alimentele ambalate, gata de consum, sau alte alimente sărate ori dulci, cum ar fi chipsurile și biscuiții, cu prio­ri­ti­zarea alimentelor bogate în nutrienți și a meselor preparate acasă. Acest lucru este semnalizat prin in­ver­sarea piramidei alimentare tradiționale, care avea la bază consumul preponderent de carbohidrați din cereale, creșterea cantității de proteine din alimentație și a surselor de grăsimi naturale, cu accent pe consumul de lactate integrale. Desenarea noii piramide cu vârful în jos vrea tocmai să sublinieze schimbarea de abordare și de atitudine față de recomandările nutriționale⁽⁸⁾.

Ghidul american oferă mult mai multe informații susținute de dovezi științifice decât cele cuprinse în acest articol, astfel încât ghidul poate fi oricând o lectură interesantă și foarte utilă.   

Autor corespondent: Mihaela-Codruța Ciongradi E-mail: elitmedis@yahoo.com

CONFLICT DE INTERESE: niciunul declarat.

SUPORT FINANCIAR: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.