GALENUS DICE

Tratamentul farmacologic al hipertensiunii la vârstnici

Cristian Sever Oană

18 Septembrie 2017
(după Pignone M and Viera AJ. Blood pressure treatment targets in adults aged 60 years or older, Ann Intern Med, Jan 2017)

La pacienţii de peste 60 de ani, noul ghid recomandă începerea trata­men­tu­l­ui doar la valori ale tensiunii arteriale sistolice de peste 150 mmHg.

Organizațiile participante: American College of Physicians (ACP); American Academy of Family Physicians (AAFP).

Audiența-țintă: Toți clinicienii.

Context

Acest ghid elaborat în comun prezintă dovezile privind beneficiile și riscurile atingerii unor ținte mai înalte sau mai joase ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) în tratamentul hipertensiunii (HTA) la adulții de peste 60 de ani.

Recomandările se bazează pe rezultatele studiilor clinice controlate și eșantionate (pentru țintele primare) și pe studiile observaționale (pentru efectele adverse).

Constatările esențiale

Toate studiile au arătat un beneficiu în tratarea HTA la adulții vârstnici, majoritatea pornind de la o TAS inițială de peste 160 mm Hg.

  • Reducerea riscului absolut (RRA), exprimată ca puncte procentuale și ajustată pentru un interval de 5 ani, a fost de 1,64 pentru mortalitatea de orice cauză, 1,13 pentru accident vascular cerebral (AVC) și 1,25 pentru evenimente cardiace adverse la toți cei la care TAS a scăzut sub 150 mm Hg în urma tratamentului.
  • Studiile care au stabilit ținte ale TAS de sub 140 mm Hg au fost de calitate mai slabă și nu au arătat reduceri semnificative ale mortalității de orice cauză și ale evenimentelor cardiace, ci doar un risc mai mic pentru AVC (RRA: 0,49). Totuși, multe dintre aceste din urmă studii nu au reușit să atingă ținta TAS propusă și nici nu au dovedit diferențe semnificative ale TA sau ale rezultatelor clinice între grupul tratat și cel de control/martor.
  • La pacienții care aveau deja un istoric de AVC sau accident ischemic tranzitor (AIT), creșterea TAS de la 130 la 140 mm Hg a scăzut riscul de AVC recurent (RRA: 3,02), dar nu și pentru evenimente cardiace sau mortalitate de orice cauză.
  • Dovezile au fost insuficiente pentru a evalua beneficiul tratării hipertensiunii diastolice. În ceea ce privește efectele adverse, dovezi de calitate mai slabă au arătat creșterea riscului de sincopă pentru valori TAS de 121,5-143 mm Hg.

Recomandări

Inițiați tratamentul la vârstnicii cu TAS persistentă peste 150 mm Hg și stabiliți ca țintă să o scădeți sub 150 mm Hg (recomandare fermă, dovezi de înaltă calitate).

La vârstnicii cu antecedente de AVC sau AIT coborâți ținta terapeutică sub 140 mm Hg pentru a scădea riscul recurențelor (recomandare slabă, dovezi de calitate moderată).

La vârstnicii cu risc cardiovascular înalt stabiliți ținta sub 140 mm Hg, pentru a scădea riscul de AVC sau eveniment cardiac (recomandare slabă, dovezi de slabă calitate). Pacienții cu risc cardiovascular înalt sunt cei cu boli vasculare cunoscute, diabet, boală cronică de rinichi (BCR), sindrom metabolic, risc cardiovascular de peste 15% și vârstă peste 75 de ani.

Galenus dice:

Ghidul Comitetului Național Reunit (JNC 8) a produs ceva vâlvă, recomandând un prag-țintă mai înalt pentru tratamentul TAS la vârstnici față de tineri sau la cei cu DZ sau BCR (sub 150 vs sub 140 mmHg; NEJM JW Gen Med Jan 15 2014 and JAMA 2014; 311:507). Acest ghid are o abordare asemănătoare și recomandă o țintă terapeutică a TAS de sub 150 mm Hg la vârstnici de peste 60 de ani, cu o eventuală scădere suplimentară ușoară la cei cu antecedente de AVC, AIT sau risc cardiovascular crescut. Autorii menționează rezultatele studiului SPRINT în elaborarea acestei recomandări (NEJM JW Gen Med Dec 15, 2015 and N Engl J Med 2015; 373:2103). Problema principală a tuturor ghidurilor rămâne individualizarea țintelor terapeutice de către medicul curant pentru fiecare pacient în parte. 

Articole din ediția curentă

SUPLIMENT CARDIOLOGIE

SOS adolescenţii!

Mihaela Daniela Baltă, Andreea Cristina Baltă
Bolile cardiovasculare provoacă 3,9 milioane de decese în Europa, fiind principala cauză a mortalității (aproximativ 45% din decese). În ultimii ani, se înregistrează, în multe țări, o scădere a numărului de decese provocate de bolile cardiovasculare, însă a crescut rata de prevalență a acestora la vârste mic...
SUPLIMENT CARDIOLOGIE

Coordonate pentru educaţia pacientului cu terapie antitrombotică

Loredana Piloff
Tratamentul antitrombotic este o terapie de mare actualitate, datorită multiplelor nuanțări evidențiate de ghidurile actuale. Conform acestora, el implică: terapie personalizată, educația pacientului și implicarea acestuia în actul terapeutic, intervenții profilactice, abordare concertată într-o echipă multid...
SUPLIMENT CARDIOLOGIE

Influenţa factorilor psihocomportamentali asupra bolilor cardiovasculare și abordarea lor în practica medicală

Cristian Săndulescu
Legătura dintre tipologia psihologică și comportamentală umană și bolile cardiovasculare a suscitat mult interes. Abordarea psihosomatică a bolilor a dus la conturarea a patru tipuri psihocomportament...
Articole din edițiile anterioare

EDITORIAL

Ajută-ţi medicul!

Cristian Sever Oană
Are medicul nevoie de ajutor în exercitarea misiunii sale? În practica medicală modernă are nevoie atât de ajutor, cât şi de ajutoare. Paternalismul medical s-a întemeiat pe un imens orgoliu pentru că fondatorul, Asclepios, fiul lui Apolo, era totuşi semizeu....
GALENUS DICE

Inteligenţa artificială sau inteligenţa medicului?

Cristian Sever Oană
Autorii au dorit să verifice în ce măsură sunt justificate anunţurile din presă conform cărora inteligenţa artificială (IA) a întrecut judecata medicilor. ...
EDITORIAL

Cealaltă victimă a erorii medicale

Cristian Sever Oană
Orice eroare medicală face două victime: una este pacientul, cealaltă este medicul. Eroarea este intrinsecă oricărei acţiuni umane. Odată ce oamenii au inventat avionul, au inventat şi accidentul de avion. În mod ciudat, medicina modernă nu pare să accepte greşeala sau eroarea. Progresul tehnologic excepţiona...