Modificări hematologice asociate leucemiei limfocitare cronice la câine

Introducere

Leucemia limfocitară cronică la câini apare mai frecvent decât leucemia mieloidă cronică și poate avea ca origine fie limfocitele T (mai frecvent), fie limfocitele B, fie limfocitele NK (natural killer). Celulele neoplazice derivă dintr-o populație de limfocite mature cu activitate mitotică scăzută, ceea ce explică progresia lentă a bolii (Lee și col., 2005; Michael și col., 2013).

Acestea proliferează în măduva osoasă și migrează în sânge și în organele periferice, respectiv în splină, ficat și noduli limfatici (Modiano și col., 2005). Celulele neoplazice implicate în leucemia limfocitară cronică prezintă o durată de viață prelungită și o reducere a apoptozei, ceea ce determină acumularea progresivă a acestora la nivelul măduvei osoase. Această expansiune lentă a populației clonale în compartimentul hematopoietic contribuie la instalarea unui comportament clinic indolent, explicând astfel severitatea redusă a simptomatologiei în stadiile inițiale ale bolii (Harvey, 2001). O analiză retrospectivă recentă a evidențiat o predispoziție pentru leucemia limfocitară cronică cu celule B în rândul anumitor rase canine, identificând mai multe rase de talie mică și două rase de talie mare – Bulldog Englez și Pit Bull – ca fiind mai frecvent afectate. Aceste date sugerează, astfel, posibile influențe genetice sau de rasă în susceptibilitatea la această afecțiune, justificând necesitatea unor investigații suplimentare privind factorii predispozanți ai bolii (Workman și Vernau, 2003).

O particularitate distinctă a leucemiei limfocitare cronice fie de tip B (mai frecvent), fie de tip T este apariția sindromului Richter, un fenomen rar, dar de o importanță semnificativă din punct de vedere clinic. Acest sindrom este definit prin transformarea leucemiei într-o formă agresivă de limfom solid, cel mai frecvent sub forma limfomului difuz cu celule B mari (Bromberek și col., 2016; Jamroziak și col., 2015).

Hemoleucograma în leucemia limfocitară cronică se caracterizează prin limfocitoză persistentă, definită printr-o creștere semnificativă a numărului de limfocite în sângele periferic, cu valori care depășesc 5000 limfocite/µL și care, în anumite cazuri, pot atinge intervale de 30.000-100.000 limfocite/µL. Această modificare hematologică reprezintă un marker patognomonic al afecțiunii, având un rol esențial în diagnosticul diferențial și în stabilirea progresiei bolii. Alte modificări raportate frecvent la pacienții afectați includ anemie ușoară, trombocitopenie și neutropenie (Raffi și col., 2024; Tasca și col., 2009).

Din punct de vedere morfologic, limfocitele implicate în leucemia limfocitară cronică prezintă variabilitate dimensională, fiind în general de dimensiuni mici sau medii. Acestea pot conține granule citoplasmatice azurofile, care pot fi subtile sau proeminente, însă există și situații în care aceste granule sunt absente. Nucleolii sunt, în majoritatea cazurilor, inaparenți, iar citoplasma are o colorație albastru-deschis.

Un aspect morfologic distinctiv al acestei afecțiuni este prezența unei populații limfocitare mixte în frotiurile de sânge periferic, compusă atât din precursori limfocitari, cât și din limfocite mature cu aspect morfologic normal (Codreanu, 2018). Celulele imature observate în frotiurile de sânge periferic pot indica o posibilă accelerare a progresiei bolii. Cu toate acestea, tranziția către o criză blastică este extrem de rar întâlnită (Bromberek și col., 2016).În plus, pot fi identificate limfocite reactive cu citoplasmă bazofilă, sugerând o posibilă activare imunologică secundară procesului neoplazic (Harvey, 2001).

Diagnosticul leucemiei limfocitare cronice se bazează pe identificarea unei infiltrări medulare cu peste 30% limfocite mici, adesea însoțită de o limfocitoză marcantă în sângele periferic, care poate depăși valorile întâlnite în leucemia limfocitară acută (Jamroziak și col., 2015). Este important de menționat faptul că limfocitoza poate apărea și ca răspuns la procese inflamatorii, însă în astfel de situații, aceasta este tranzitorie și asociată cu semne clinice evidente ale bolii primare. Un diagnostic precis necesită corelarea datelor clinice și hematologice cu tehnici avansate de diagnostic molecular și imunologic (Harvey, 2001). Conform literaturii de specialitate, prognosticul este în general favorabil datorită evoluției lente a bolii, deși progresia clinică variază. Speranța de viață depinde de stadiul bolii și de momentul inițierii tratamentului. Indicatorii de prognostic negativ includ anemia și limfocitoza severă (Comazzi și col., 2011; Tasca și col., 2009).

Materiale și metodă

Studiul nostru s-a desfășurat pe un număr de 35 de pacienți, dintre care doar 20 de cazuri au fost diagnosticate cu leucemie, iar trei indivizi au fost identificați cu un diagnostic prezumtiv de leucemie limfocitară cronică (CLL), formând grupul de studiu. Aceștia au reprezentat 15% din totalul cazurilor de leucemie, fiind cel mai rar întâlnit subtip. Grupul a inclus pacienți canini de rase, vârste și sexe variate, după cum urmează: pacientul 1 (rasă comună, 15 ani, femelă), pacientul 2 (rasă comună, 3 ani, mascul), pacientul 3 (Fox Terrier, 5 ani, femelă).

Investigațiile clinice și paraclinice au fost realizate în laboratorul Synevovet, în colaborare cu medicii curanți ai pacienților, utilizând metode standardizate pentru asigurarea rigorii diagnostice. Evaluarea inițială a inclus colectarea anamnezei detaliate și examinarea clinică generală, urmărind palparea limfonodulilor, măsurarea parametrilor fiziologici și aprecierea stării generale a pacienților. Paraclinic, investigațiile au fost focalizate pe analiza hemoleucogramei complete cu formulă leucocitară (HLG), alături de examinarea microscopică a frotiurilor sangvine, pentru identificarea și caracterizarea modificărilor celulare asociate bolii. Probele de sânge au fost colectate utilizând sistemul holder-vacutainer, în tuburi cu anticoagulant EDTA, și au fost procesate prin intermediul analizorului automat de hematologie ADVIA 2120i.

Parametrii hematologici dozați au fost: numărul total de celule roșii (RBC), numărul total de leucocite (WBC), conținutul sangvin de hemoglobină (Hb), hematocritul (Ht), precum și parametrul care măsoară variațiile de dimensiuni și de volum ale eritrocitelor (RDW), formula leucocitară (procentajul și numărul neutrofilelor, limfocitelor, monocitelor, eozinofilelor, bazofilelor), constantele eritrocitare derivate, numărul de plachete sangvine şi volumul trombocitar mediu (MPV).

În etapa ulterioară, din probele analizate s-au realizat frotiuri sangvine, colorate prin tehnica rapidă May-Grünwald-Giemsa. Acestea au fost examinate prin microscopie optică, utilizând microscopul Olympus CX23. Evaluarea morfologică a frotiurilor a fost realizată prin utilizarea obiectivelor uzuale de 10x, 20x, 40x și 100x, permițând astfel o analiză detaliată a caracteristicilor celulare și confirmarea modificărilor morfologice asociate leucemiei limfocitare cronice.

Aceste investigații au reprezentat elemente esențiale pentru stabilirea unui diagnostic hematologic corect și pentru validarea criteriilor de includere a pacienților în studiu, asigurând astfel precizia și reproductibilitatea rezultatelor.

Procesul de colectare și prelucrare a datelor a fost realizat cu acordul informat al proprietarilor pacienților, respectând integral normele etice, legislația națională și reglementările Uniunii Europene privind protecția datelor cu caracter personal.

Rezultate și discuție

Analiza clinică a pacienților incluși în studiu a evidențiat modificări variabile, a căror severitate a fost corelată cu stadiul evolutiv al bolii. Printre manifestările clinice observate s-au numărat apatia, inapetența, letargia, precum și icter discret (fiind asociat cu prezența anemiei la pacienții nr. 1 și 2). De asemenea, toți pacienții au prezentat limfonoduli reactivi, indicând o posibilă activare imunologică secundară procesului neoplazic.

Evaluarea ecografică a relevat o corelație între sindromul leucemoid și modificările organelor hematopoietice, confirmând prezența limfadenopatiei la toți cei trei pacienți. În mod inconstant, s-au identificat splenomegalie și hepatomegalie (pacientul 2), sugerând infiltrare tisulară secundară. În schimb, examinările radiografice nu au evidențiat anomalii semnificative care să contribuie la stabilirea diagnosticului la niciunul dintre pacienți.

Valorile parametrilor eritrocitari obținute la pacienții din grupul de studiu au fost analizate în tabelul 1, evidențiind anomaliile hematologice caracteristice leucemiei limfocitare cronice, comparativ cu intervalele de referință.

Datele obținute au confirmat impactul sistemic al leucemiei asupra producției de eritrocite. Astfel, s-a constatat anemie moderată la pacientul nr. 1 (câine de rasă comună, 15 ani, femelă) și anemie ușoară la pacientul nr. 2, fapt ce a confirmat că anemia este o caracteristică nespecifică a acestui tip de leucemie, nefiind regăsită la pacientul nr. 3. Valorile MCV, MCH și MCHC nu au prezentat modificări notabile. Pe de altă parte, RDW crescut în toate cele trei cazuri, indicând o variabilitate a dimensiunii eritrocitelor, un fenomen frecvent întâlnit în anemia asociată afecțiunilor cronice.

În tabelul 2 sunt prezentate valorile medii (în procente) ale parametrilor leucocitarila pacienții canini studiați, valori care au relevat impactul leucemiei limfocitare cronice asupra populației limfocitare. În acest context, valorile procentuale ale neutrofilelor s-au situat mult sub limita inferioară a intervalului de referință, ceea ce a indicat o reducere marcantă a acestei linii celulare.

În plus, absența neutrofilelor în bandă a sugerat lipsa unei activități de regenerare a acestei linii celulare. Această modificare a fost corelată cu proliferarea masivă a liniei limfocitare, caracteristică acestui tip de leucemie. Astfel, limfocitele au prezentat valori extrem de ridicate, depășind semnificativ din punct de vedere statistic intervalul de referință, fiind principala linie celulară afectată.

În schimb, monocitele, eozinofilele și bazofilele au fost absente sau au înregistrat valori la limita inferioară a intervalelor de referință, ceea ce a indicat o reducere a activității acestor linii celulare albe.

În tabelul 3 sunt prezentate valorile numerice ale parametrilor leucocitari la pacienții canini cu leucemie limfocitară cronică, observându-se o afectare complexă a mai multor linii celulare. Astfel, s-au putut evidenția creșteri semnificative ale numărului total de leucocite și o limfocitoză marcantă, caracteristică acestei forme de leucemie.

De asemenea, alterările neutrofilelor și monocitelor au subliniat impactul profund al bolii asupra sistemului hematologic, iar creșterile ocazionale ale eozinofilelor și bazofilelor au completat tabloul hematologic al pacienților cu leucemie limfocitară cronică.

În tabelul 4 sunt prezentate valorile parametrilor trombocitari la câinii din grupul de studiu, observându-se trombocitopenie generalizată.

Volumul trombocitar mediu a fost crescut în mod constant, sugerând prezența trombocitelor mari, care sunt caracteristice procesului de regenerare accelerată a trombocitelor, în contextul compensării deficitului sever de trombocite.

Pe baza datelor din tabelul 5 și graficul 1, s-a realizat o analiză statistică a valorilor medii ale parametrilor hematologici determinați la cei trei pacienți canini diagnosticați cu leucemie limfocitară cronică, comparativ cu valorile fiziologice la această specie.

S-a observat faptul că valorile medii ale numărului total de eritrocite, hemoglobina, hematocritul și lărgimea distribuției eritrocitare au prezentat diferențe nesemnificative (p>0,05) față de valorile medii ale grupului de control. Aceste variații au sugerat o influență mai redusă a leucemiei limfocitare cronice asupra parametrilor eritrocitari, comparativ cu alterările semnificative observate în stadiile acute ale sindroamelor leucemoide, aspect atribuit progresiei lente a patologiei. Rezultatele obținute au fost conforme cu datele raportate în literatura de specialitate, unde au fost descrise constatări similare în cadrul studiilor dedicate acestei patologii (Marjory și col., 2022). De asemenea, valorile medii ale numărului total de leucocite, neutrofilelor și limfocitelor au înregistrat diferenţe semnificativ mai crescute (p<0,05) față de valoarea medie a grupului de control, iar neutrofilele în bandă, monocitele, eozinofilele și bazofilele au avut valori medii cu diferențe nesemnificative (p>0,05) față de valorile medii ale grupului de control. Astfel, s-a observat o variabilitate considerabilă privind gradul de afectare a liniilor leucocitare, cu un impact predominant asupra limfocitelor, influențat de stadiul evolutiv al bolii. Această particularitate a reprezentat o trăsătură definitorie a leucemiei limfocitare cronice, evidențiind expansiunea progresivă a compartimentului limfocitar. Limfocitoza severă identificată a constituit un element caracteristic al acestei afecțiuni, conform observațiilor raportate și de alți autori (Raffi și col., 2024), sugerând o proliferare necontrolată a liniei limfocitare și o alterare profundă a mecanismelor fiziologice de reglare a hematopoiezei.

Valoarea medie a volumului trombocitar mediu a înregistrat diferenţe semnificativ mai crescute (p<0,05) față de valoarea medie a grupului de control, iar valoare medie a numărului de trombocite a prezentat diferenţe nesemnificative (p>0,05) comparativ cu valoarea medie a grupului de control. Aceste constatări au indicat o trombocitopenie de intensitate moderată, reflectând o afectare mai puțin severă a procesului de trombopoieză în contextul acestei afecțiuni.

Analiza morfologică a frotiurilor sangvine efectuată la pacienții luați în studiu a evidențiat caracteristici distincte, organizate pe cele trei linii celulare principale: eritrocitară, leucocitară și trombocitară (figurile 1-6).

Populația eritrocitară a fost redusă numeric și caracterizată de anizocitoză și hipocromazie, aceste aspecte fiind în concordanță cu anemia care a reieșit din buletinele de analiză.

Linia leucocitară a fost caracterizată de o populație mixtă, compusă din limfoblaști ce au prezentat pleomorfism evident, anizocitoză, anizocarioză, cariomegalie, cromatină fină, 1-4 nucleoli vizibili, citoplasmă intens bazofilă și vacuolizată. În plus, au fost identificate limfocite mature cu aspect normal, care au fost majoritare, sau limfocite reactive, care au variat în dimensiuni de la mici la mari. De asemenea, în mod izolat, au fost observate mitoze atipice, care ar putea indica o evoluție a leucemiei limfocitare cronice către o criză blastică. Ocazional au fost observate neutrofile mature, monocite activate, iar eozinofilele și bazofilele au fost rare sau absente în frotiurile examinate.

Populația trombocitară a prezentat o reducere numerică semnificativă, fiind predominant compusă din trombocite de dimensiuni mari și activate.

Concluzii

Acest studiu a evidențiat particularitățile hematologice specifice leucemiei limfocitare cronice la câini, caracterizate prin alterarea profundă a liniei limfocitare, manifestată prin limfocitoză extremă, asociată cu modificări semnificative ale întregului profil hematologic. 

Rezultatele subliniază importanța unei abordări diagnostice multidimensionale, care să integreze evaluarea clinică, hematologică și morfologică, în vederea unei caracterizări detaliate a bolii. O astfel de abordare este esențială nu doar pentru stabilirea unui diagnostic precis, ci și pentru monitorizarea progresiei bolii și optimizarea strategiilor terapeutice, asigurând astfel un management adecvat al pacienților afectați de această afecțiune hematologică.

Autor corespondent: Iuliana Codreanu E-mail: iulianacod@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.