BOLI INFECŢIOASE

Protocol de vaccinare antirabică la vulpe

Antirabies vaccination protocol in foxes

Data publicării: 17 Decembrie 2024
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/PV.46.4.2024.10388

Abstract

Rabies is a disease transmitted by the bites of infected animals, and it can be lethal if not treated promptly. By using an attenuated vaccine, fox populations in affected areas are immunized, which limits the transmission of the virus to other animals and humans. This intervention greatly reduces the risk of exposure to rabies, thereby protecting rural and urban communities in the vicinity of these wild animals’ habitats.
 

Keywords
anti-rabies vaccinationfoxRabadrop®

Rezumat

Rabia este o boală care se transmite prin muşcăturile animalelor infectate şi poate fi letală dacă nu este tratată prompt. Prin utilizarea unui vaccin viu atenuat, populaţiile de vulpi din zonele afectate sunt imunizate, ceea ce limitează transmiterea virusului la alte animale şi la om. Această intervenţie reduce considerabil riscul de expunere la rabie, protejând astfel comunităţile rurale şi urbane din proximitatea habitatelor acestor animale sălbatice.
 
Cuvinte Cheie
vaccinare antirabicăvulpeRabadrop®

Produsul biologic utilizat în vaccinarea antirabică sub forma unui vaccin viu atenuat la vulpe reprezintă o soluţie inovatoare, eficientă, cu caracter de siguranţă în combaterea rabiei, una dintre cele mai grave şi fatale boli zoonotice, care afectează atât animalele sălbatice, cât şi comunităţile umane. Vaccinul este special conceput pentru imunizarea profilactică a vulpilor, speciile considerate principalele rezervoare de virus rabic în natură. Prin reducerea semnificativă a riscului de transmitere a rabiei, produsul contribuie nu doar la protejarea populaţiilor de animale sălbatice, dar şi la prevenirea apariţiei focarelor de boală în rândul animalelor domestice şi al oamenilor.

Rabia este o boală care se transmite prin muşcăturile animalelor infectate şi poate fi letală dacă nu este tratată prompt. Prin utilizarea unui vaccin viu atenuat, populaţiile de vulpi din zonele afectate sunt imunizate, ceea ce limitează transmiterea virusului la alte animale şi la om. Această intervenţie reduce considerabil riscul de expunere la rabie, protejând astfel comunităţile rurale şi urbane din proximitatea habitatelor acestor animale sălbatice.

De asemenea, prin vaccinarea populaţiilor sălbatice din zonele-tampon (libere de rabie), materialul biologic ajută la crearea unor bariere biologice eficiente, prevenind pătrunderea bolii în regiuni noi.

Procedura de obţinerea unui produs viu atenuat a inclus studii de laborator concepute pentru a respecta cerinţele Directivei 2001/82/CE, aşa cum a fost modificată prin Directiva 2009/9/CE, precum şi cerinţele monografiei 5.2.7 din Farmacopeea Europeană – Evaluarea eficacităţii vaccinurilor veterinare şi a serurilor imune, alături de cerinţele specifice ale monografiei 0746 din Farmacopeea Europeană. Virusurile utilizate ca provocare în studiile de eficacitate sunt izolate ale virusului rabic de pe teren, obţinute de la o vulpe clinic bolnavă din Europa Centrală, într-o perioadă anterioară eradicării rabiei în regiune.

Vaccinul constituie o tehnologie avansată, care asigură siguranţa maximă pentru speciile-ţintă şi pentru alte animale. Virusul antirabic atenuat utilizat în vaccin:

  • Nu este patogen pentru oameni şi alte specii domestice, eliminând astfel riscurile asociate manipulării sau ingerării accidentale a momelii.
  • Se poate diferenţia de virusul virulent din natură, oferind un instrument de monitorizare eficient în campaniile de vaccinare.

Implementarea pe termen lung a vaccinării în regiunile afectate de rabie are potenţialul de a eradica complet boala în rândul vulpilor. Acest lucru aduce beneficii directe pentru sănătatea publică, dar şi economice, prin reducerea costurilor asociate tratamentelor antirabice pentru oameni şi animale.

Integrarea vaccinului în programele naţionale de control al rabiei contribuie la atingerea obiectivelor globale de sănătate publică şi conservare, consolidând în acelaşi timp relaţia armonioasă dintre oameni şi mediul natural.

Produsul are ca substanţă activă virusul antirabic atenuat de tip SAD Bern. Acesta este încorporat într-o capsulă protejată, care este inclusă într-o momeală atractivă pentru speciile-ţintă.

Prin ingerarea momelii, virusul atenuat pătrunde în mucoasa orală şi stimulează sistemul imunitar al animalului. Vaccinul este sigur, nu este patogen pentru oameni sau alte specii şi poate fi diferenţiat de virusul rabic sălbatic prin utilizarea anticorpilor monoclonali.

Etapele protocolului de vaccinare

Vaccinarea se efectuează de două ori pe an, perioade alese strategic pentru a coincide cu momentele de activitate intensă a vulpilor.

  • Primăvara: aprilie – mai.
  • Toamna: septembrie – octombrie.

Metode de administrare

Manuală

  • Recomandată în zone dens populate sau în proximitatea vizuinilor vulpilor.
  • Momelile sunt plasate în locuri ferite de lumina directă a soarelui şi acoperite cu material organic, precum frunze sau iarbă.

Aeriaăn

  • Ideală pentru regiuni deschise şi slab populate.
  • Momelile sunt distribuite cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor echipate cu Sisteme de Navigare prin Satelit (GPS) pentru dispersare uniformă.

În privinţa densităţii momelilor, se recomandă o distribuire de 15-20 momeli/km². Densitatea poate fi ajustată în funcţie de populaţia de vulpi şi de situaţia epidemiologică a regiunii.

În cazul apariţiei focarelor de rabie, se poate intensifica distribuirea momelilor, iar pe timpul verii, momelile pot fi plasate direct lângă vizuini (10 momeli/vizuină).

Siguranţa şi măsurile de precauţie includ manipularea momelilor cu mănuşi de cauciuc, pentru a preveni impregnarea cu miros uman, iar transportul acestora se face la temperaturi sub 30 °C în cutii termoizolante, depozitate la -20 °C până la utilizare.

După distribuirea momelilor, accesul câinilor şi pisicilor în zona respectivă trebuie restricţionat timp de două săptămâni, deoarece acestea pot consuma momelile destinate vulpilor, iar locuitorii zonelor tratate trebuie informaţi corespunzător despre campania de vaccinare.

Măsuri în caz de expunere accidentală – în cazul în care conţinutul vaccinului intră în contact cu pielea sau mucoasele umane, zona afectată trebuie spălată imediat cu apă şi săpun, iar persoana trebuie să consulte un medic.

Monitorizarea eficienţei vaccinării

Succesul campaniilor de vaccinare se evaluează prin:

  • Monitorizarea anticorpilor specifici în rândul vulpilor vaccinate.
  • Observarea reducerii cazurilor de rabie în regiunea tratată.
  • Analiza distribuţiei momelilor şi a consumului acestora de către speciile-ţintă.

Rezultate aşteptate şi beneficii pe termen lung

  • Controlul eficient al rabiei în rândul populaţiilor sălbatice.
  • Protecţia indirectă a animalelor domestice şi a oamenilor prin reducerea vectorilor.
  • Eradicarea rabiei din anumite regiuni prin imunizarea continuă şi crearea zonelor-tampon.
  • Conservarea biodiversităţii prin menţinerea sănătăţii populaţiilor de vulpi.

Protocolul de vaccinare oferă o soluţie sustenabilă şi sigură pentru combaterea rabiei, având un impact semnificativ asupra sănătăţii publice şi conservării ecologice. Prin distribuţia strategică şi repetată a momelilor vaccinale, se poate reduce considerabil riscul de transmitere a bolii, protejând atât fauna sălbatică, dar şi comunităţile umane. Implementarea acestui protocol reprezintă un pas esenţial în lupta globală împotriva rabiei.

 

 

 

 

 



Autori pentru corespondenţă: Mario‑Darius Codreanu E-mail: codveterinary@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.

A grey and black sign with a person in a circle

Description automatically generated

Bibliografie


  1. ***WHO, 2013. Expert Consultation on Rabies, Second report. 

  2. ***Virus Taxonomy 9th Report, 2012. 

  3. Avram M, Ciupescu L, Firuta F, Siposean C, Turcitu M, Gruia M, Ştefan N. Rabies in Romania past, present and future. Rabies Bull Eur. 2006;30(2):5-10. 

  4. Bachmann P, Bramwell RN, Fraser SJ, Gilmore DA, Johnston DH, Lawson KF, MacInnes CD, Matejka FO, Miles HE, Pedde MA, et al. Wild carnivore acceptance of baits for delivery of liquid rabies vaccine. J Wildl Dis. 1990 Oct;26(4):486-501. doi: 10.7589/0090-3558-26.4.486. 

  5. Brochier B, Aubert MF, Pastoret PP, Masson E, Schon J, Lombard M, Chappuis G, Languet B, Desmettre P. Field use of a vaccinia-rabies recombinant vaccine for the control of sylvatic rabies in Europe and North America. Rev Sci Tech. 1996 Sep;15(3):947-70. doi: 10.20506/rst.15.3.965. 

  6. Bruyère V, Vuillaume P, Cliquet F, Aubert M. Oral rabies vaccination of foxes with one or two delayed distributions of SAG2 baits during the spring. Vet Res. 2000 May-Jun;31(3):339-45. doi: 10.1051/vetres:2000123. 

  7. Cliquet F, Picard-Meyer E, Mojzis M, Dirbakova Z, Muizniece Z, Jaceviciene I, Mutinelli F, Matulova M, Frolichova J, Rychlik I, Celer V. In-Depth Characterization of Live Vaccines Used in Europe for Oral Rabies Vaccination of Wildlife. PLoS One. 2015 Oct 28;10(10):e0141537. doi: 10.1371/journal.pone.0141537. 

  8. EFSA. Scientific report, 2010. Development of harmonised schemes for monitoring and reporting of rabies in animals in the European Union, 33-34. 

  9. European Commission, 2002. The oral vaccination of foxes against rabies. Strasbourg: European commission—Health and Consumer Protection. 

  10. Kauhala K. Reproductive strategies of the raccoon dog and the red fox in OIE. Rabies, 2014. Manual of Diagnostic Tests and Vaccines for Terrestrial Animals. Paris: OIE., 1996, 1-26. 

  11. Rosatte RC, Lawson KF. Acceptance of baits for delivery of oral rabies vaccine to raccoons. J Wildl Dis. 2001 Oct;37(4):730-9. doi: 10.7589/0090-3558-37.4.730. 

  12. Slate D, Algeo TP, Nelson KM, Chipman RB, Donovan D, Blanton JD, Niezgoda M, Rupprecht CE. Oral rabies vaccination in north america: opportunities, complexities, and challenges. PLoS Negl Trop Dis. 2009 Dec 22;3(12):e549. doi: 10.1371/journal.pntd.0000549. 

  13. Turcitu MA, Barboi G, Vuta V, Mihai I, Boncea D, Dumitrescu F, Codreanu MD, Johnson N, Fooks AR, Müller T, Freuling CM. Molecular epidemiology of rabies virus in Romania provides evidence for a high degree of heterogeneity and virus diversity. Virus Res. 2010 Jun;150(1-2):28-33. doi: 10.1016/j.virusres.2010.02.008. 

Articole din ediția curentă

BOLI INFECŢIOASE

Imunoprofilaxia în cazul infecţiei cu Erysipelothrix rhusiopathiae

Sonia Beşleagă, Elena Negru, Teodor Ionescu, Dragoş Cobzariu, Maria‑Rodica Gurău, Doina Daneş
Erysipelothrix rhusiopathiae este un microorganism Gram-labil care afectează o gamă largă de vertebrate. ...
BOLI INFECŢIOASE

Bartoneloza – riscul transmiterii la om şi măsuri de prevenire

Georgeta Ştefan, Valerica Constantinescu
Bartoneloza este o zoonoză cu impact notabil asupra sănătăţii umane, având o distribuţie importantă la nivel mondial. Variate specii de animale, inclusiv omul, sunt receptive la infecţia produsă de diferitele specii ale ...
BOLI INFECŢIOASE

Imunoprofilaxia în controlul pestei porcine africane

Teodor Potop, Sonia Beşleagă, Elena Negru, Dragoş Cobzariu, Maria‑Rodica Gurău, Mihai Daneş, Doina Daneş
Pentru controlul epidemiilor de pestă porcină africană (PPA) au fost realizate studii şi au fost testate numeroase formule vaccinale încă din a doua jumătate a secolului XX, la prima incursiune a virusului în afara conti...
Articole din edițiile anterioare

BOLI INFECŢIOASE

Imunoprofilaxia în cazul infecţiei cu Erysipelothrix rhusiopathiae

Sonia Beşleagă, Elena Negru, Teodor Ionescu, Dragoş Cobzariu, Maria‑Rodica Gurău, Doina Daneş
Erysipelothrix rhusiopathiae este un microorganism Gram-labil care afectează o gamă largă de vertebrate. ...
BOLI INFECŢIOASE

Bartoneloza – riscul transmiterii la om şi măsuri de prevenire

Georgeta Ştefan, Valerica Constantinescu
Bartoneloza este o zoonoză cu impact notabil asupra sănătăţii umane, având o distribuţie importantă la nivel mondial. Variate specii de animale, inclusiv omul, sunt receptive la infecţia produsă de diferitele specii ale ...
BOLI INFECŢIOASE

Imunoprofilaxia în controlul pestei porcine africane

Teodor Potop, Sonia Beşleagă, Elena Negru, Dragoş Cobzariu, Maria‑Rodica Gurău, Mihai Daneş, Doina Daneş
Pentru controlul epidemiilor de pestă porcină africană (PPA) au fost realizate studii şi au fost testate numeroase formule vaccinale încă din a doua jumătate a secolului XX, la prima incursiune a virusului în afara conti...