Evaluarea scorului de alimentație sănătoasă la studenții Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava

Introducere

Pentru a putea percepe efecte vizibile, oamenii trebuie să înțeleagă că alimentația corectă și sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un stil de viață care va asigura starea generală de sănătate și longevitatea, susține prof. univ. Nicolae Hâncu. Niciun aliment nu poate aduce singur toate principiile nutritive de care are nevoie organismul, ci doar o alimentație variată, moderată și echilibrată. Sănătatea reprezintă dimensiunea esențială a vieții comunităților umane, care nu reprezintă doar absența bolii și a infirmității, așa cum o definea încă din 1946 Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ci este dependentă și de calitatea vieții⁽¹⁾.

În rândul studenților, bunăstarea este un concept multidimensional care reflectă starea de sănătate atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere mintal. Multitudinea de probleme cu care se confruntă tinerii în prezent, precum relații interpersonale deficitare, depresia, scăderea stimei de sine și alți factori sociodemografici, economici și familiali, au un impact semnificativ negativ asupra realizărilor, productivității și performanțelor studenților și, nu în ultimul rând, au o influență asupra sănătății, alimentației și a stilului de viață⁽²⁾.

Practicile alimentare nedorite, inactivitatea fizică, stresul sau consumul de alcool pot afecta dezvoltarea socială și fizică, precum și starea nutrițională și vulnerabilitatea tinerilor. Pentru studenți, începerea studiilor universitare marchează de obicei debutul independenței și posibilitatea de a-și modela propriul stil de viață. Acest moment reprezintă o perioadă în care vechile modele legate de alimentație sunt consolidate sau noi modele de comportament sunt formate. Factori precum schimbarea locului de reședință, situația economică instabilă, volumul mare de muncă educațională, lipsa de timp și cunoștințele inadecvate despre principiile unei alimentații sănătoase pot duce adesea la adoptarea unor obiceiuri alimentare semnificativ diferite de o dietă echilibrată^(4,6).

Există studii care evaluează impactul plecării de acasă a studenților; comparațiile între studenții care au rămas acasă și cei care au plecat de acasă au arătat că aceștia din urmă au dezvoltat obiceiuri alimentare mai nefavorabile. Ei și-au redus consumul de fructe și legume și au crescut aportul de zahăr, fast-food, alcool⁽⁷⁾. Un alt studiu a comparat alimentația de la 14 ani cu cea de la 21 de ani și s-a observat, de asemenea, că a scăzut consumul de fructe și legume de 1-2,5 ori, în timp ce consumul de băuturi răcoritoare a crescut⁽⁸⁾.

Factori precum experiența în căminele studențești, săritul peste mese și consumul de fast-food pot influența negativ alegerile alimentare ale studenţior. Astfel de obiceiuri alimentare proaste pot fi exacerbate de stresul și anxietatea asociate cu viața de student, ceea ce poate duce la crearea unui model de alimentație ca o formă de evadare din realitate. Aceste practici pot contribui la creșterea alarmantă a ratei de obezitate la nivel global⁽³⁾. Impactul stresului din timpul sesiunilor asupra comportamentului alimentar al studenților este evidențiat în studii care arată că studenții au tendința de a consuma mai puține fructe și legume, dar și mai puțină carne și pește în perioadele de stres ridicat. În ceea ce privește consumul de cereale, acesta poate crește sau poate scădea⁽⁹⁾.

Tinerii nu se preocupă întotdeauna de respectarea principiilor unei diete sănătoase⁽⁴⁾. Alimentația dezordonată în timpul adolescenței este important să fie monitorizată, deoarece atunci se formează tiparele comportamentale dăunătoare care se răsfrâng și asupra adultului de mai târziu⁽¹⁰⁾, ținând cont și de faptul că efectele asupra sănătăţii ale unei diete incorecte nu apar imediat, ci după mai mulți ani^(4,5).

În unele studii s-a observat că studenții care au cunoștințe nutriționale mai bune consumă mai puține grăsimi nesănătoase⁽¹¹⁾. În literatura de specialitate sunt prezentate anumite rezultate care au arătat că un nivel mai ridicat de cunoștințe despre nutriție și tehnicile de gătit este asociat cu alegeri alimentare mai sănătoase. Totuși, Rivera Medina et al. au constatat că obiceiurile alimentare sunt legate de cunoștințele nutriționale, dar nu și de cunoștințele referitoare la tehnicile de gătit⁽¹³⁾.

Nutrienții și metaboliții acestora nu servesc doar ca elemente constitutive ale structurilor celulare și ca surse de combustibil, ci și ca modificatori direcți ai funcției proteinelor, ca molecule de semnalizare puternice, precum și ca inductori și reprimatori ai expresiei genice. Mulți dintre aceștia participă la reglarea expresiei genice prin modularea directă a activităților factorilor de transcripție și prin moderarea modificărilor marcajelor epigenetice din genom. Un punct de vedere care se conturează este acela că homeostazia celulară optimă este crucială pentru menținerea sănătății și evitarea bolilor cauzate de deficiența sau excesul de nutrienți. În plus, factorii intrinseci (precum vârsta, sexul sau variațiile genetice), factorii extrinseci (alimentele, xenobioticele, mediul înconjurător), precum și interacțiunea gazdă-microbiotă pot influența transformarea, asimilarea și acțiunea atât a nutrienților, cât și a componentelor nonnutritive ale alimentelor.

Importanța unei alimentații sănătoase în rândul studenților reprezintă un aspect esențial în cercetările din domeniul nutriției și sănătății. Prin urmare, este nevoie de o înțelegere mai profundă a obiceiurilor alimentare ale studenților și a modului în care acestea le influențează sănătatea și performanța academică.

Această trecere în revistă ia în considerare importanța diversității nutrienților și a densității energetice asupra metabolismului celular în sănătate și boală.

Scopul acestui studiu a fost de a evalua calitatea alimentației studenților din cadrul Universități ,,Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) în 2024.

Metodologie

Designul studiului și participanții

Studiul a fost de tip observațional și a fost realizat în perioada decembrie 2023 – ianuarie 2024. Acesta s-a desfășurat pe două loturi de participanți. Lotul 1 a inclus 45 de studenți de la programul de studii Nutriție și dietetică (ND), anii I–III, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). Lotul 2 a fost alcătuit din 45 de studenți proveniți de la alte programe de studii de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, majoritatea fiind înscriși la programe ale Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, în special la specializarea Ingineria calculatoarelor.

Colectarea datelor

Scorul utilizat a fost elaborat de Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO) și se bazează pe un instrument online, validat științific, destinat adulților, care evaluează aportul alimentar în raport cu Ghidurile Dietetice Australiene. Acest instrument unic permite evaluări personalizate ale alimentației și oferă feedback individualizat privind gradul de conformitate a dietei cu recomandările nutriționale, evidențiind aspectele adecvate și neadecvate ale consumului alimentar, precum și direcțiile de modificare necesare, cum ar fi creșterea sau reducerea consumului anumitor grupe de alimente, ajustarea frecvenței de consum și îmbunătățirea diversității alimentare, având ca scop îmbunătățirea calității dietei. Există puține instrumente de evaluare a dietei dezvoltate și disponibile gratuit online.

Pentru studiul de față, chestionarul aplicat a fost inițial tradus în limba română și ulterior distribuit și completat în format fizic de către 90 de participanți, după explicarea modului de completare și acordarea consimțământului informat de către toți studenții incluși în studiu.

Chestionarul alcătuit din 50 întrebări oferă date despre frecvența consumului de cereale, produse lactate, tipul de grăsime consumat, fructe, legume, carne și produse alternative și consumul de băuturi. Se punctează varietatea de alimente consumate în cadrul fiecărei grupe alimentare de bază. Rezultatele scorului sunt comparate cu recomandările specifice vârstei și sexului. Punctajele pot varia de la 0 la 100, unde 100 reflectă calitate superioară a dietei (https://www.totalwellbeingdiet.com/au/resources/quizzes/healthy-diet-score/)⁽¹²⁾.

Analiza statistică

Analiza datelor s-a realizat cu ajutorul programelor Excel și SPSS, iar testele statistice aplicate au fost Student T test, ANOVA și chi pătrat. Variabilele continue (precum greutatea și vârsta) sunt prezentate ca medie ± DS, iar variabilele categorice (mediul de viață și sexul) sunt prezentate ca sumă și procent.

Rezultate

Datele demografice și măsurătorile antropometrice ale participanților sunt prezentate în tabelul 1. În urma comparării datelor celor două loturi s-a observat că studenții de la ND au avut o medie a vârstei semnificativă statistic mai mare decât cei de la alte programe de studii, iar participanții de sex masculin au fost într-o proporție semnificativ mai mică.

Scorul de alimentație sănătoasă

Scorul obținut de participanții la studiu este prezentat în figura 1. Media scorului obținut de studenții de la ND a fost de 55 ± 13,4, fiind semnificativ statistic mai mare (p < 0,001) decât cea a studenților de la alte programe de studii (42,8 ± 12,8).

În figura 2 sunt prezentate scorurile obținute de studenții din cei trei ani de studii de la programul ND. Studenții de la ND din anul I au obținut un scor semnificativ statistic mai mic decât cei din anii II (p = 0,045) și III (p = 0,017). Scorul cel mai mare obținut de studenții de la ND a fost de 87, iar cel mai mic, de 34. Pentru studenţii de la celelalte specializări, scorul cel mai mare obținut a fost de 78, iar cel mai mic, de 25.

Feedbackul primit pentru îmbunătățirea scorului

Pe baza scorului de alimentație sănătoasă obținut prin instrumentul online elaborat de CSIRO, toți participanții au primit automat feedback personalizat, generat de platformă, sub forma unor recomandări generale de îmbunătățire a dietei, transmise online simultan cu afișarea scorului. Cele mai frecvente recomandări formulate de instrument au vizat creșterea aportului de lapte și produse lactate, indicată la 57,7% dintre participanți, precum și reducerea consumului de alimente considerate nesănătoase, cum ar fi cele bogate în zahăr și produsele de tip fast-food, recomandare primită de 56,6% dintre aceștia, în vederea îmbunătățirii scorului de alimentație sănătoasă (figura 3).

Analiza comparativă a feedbackului automat generat de instrument, în funcție de programul de studii, a arătat că singura recomandare de creștere a consumului primită într-o proporție mai mare de studenții de la Nutriție și dietetică, faţă de cei de la alte programe de studii, a fost referitoare la aportul de lapte și produse lactate. În schimb, studenții de la alte programe de studii au primit mai frecvent feedback pentru creșterea aportului de fructe, pâine și cereale integrale, precum și pentru reducerea consumului de alimente nesănătoase. Totuși, diferențele observate între cele două loturi nu au fost semnificative statistic (figura 4).

Aportul alimentar

Rezultatele au evidențiat că 60% dintre studenții de la ND consumă zilnic fructe, în timp ce participanții din grupul 2 consumă fructe doar săptămânal și într-o proporție mai mică (de 48,8%). În ceea ce privește frecvența consumului de legume, nu se pot observa diferențe statistice majore între cele două loturi, res­pectiv legumele cu amidon sunt consumate săptămânal și zilnic în proporții asemănătoare de ambele loturi (25,5%). Majoritatea studenților din ambele loturi consumă pâine zilnic (57,7% și 60%). Pe de altă parte, 4,4% dintre studenții de la ND au un consum de pâine lunar și 4,4% dintre studenții de la alte programe au răspuns că nu consumă pâine.

Consumul de carne roșie indică o frecvență lunară pentru 33,3% dintre studenții de la ND și de 40% printre cei de la alte programe de studii. De asemenea, 42,2% dintre studenții de la ND nu consumă carne roșie, în comparație cu cei de la alte programe (24,4%).

22,2% dintre studenții de la ND nu îndepărtează grăsimea de pe carne înainte de preparare, în timp ce 35,5% dintre aceștia fac acest lucru întotdeauna. Cei de la alte programe de studii nu au acest obicei într-un procentaj de 20%, iar 37,7% dintre ei fac acest lucru uneori.

Un procentaj de 31,1% dintre studenții din lotul 2 nu consumă pește. Pe de altă parte, sunt înregistrate rezultate crescute pentru consumul lunar pentru 60% dintre studenții din lotul 1, respectiv pentru 48,8% dintre studenții din lotul 2. S-a înregistrat un consum lunar de fast-food pentru 75,5% dintre cei de la ND, comparativ cu 53,3% din lotul 2.

Gustările sărate sunt consumate săptămânal de 33,3% dintre participanții de la ND și de 57,7% dintre cei de la alte programe de studii.

Gustările dulci sunt consumate săptămânal de către 48% dintre studenții de la ND și de 57,7% dintre studenții înscriși la alte facultăți. Este consemnat un consum săptămânal de ciocolată și acadele pentru 44,4% dintre studenții din lotul 1 și pentru 48,8% dintre cei din lotul 2.

S-a observat că 60% dintre studenții participanți din cele două loturi nu consumă alcool.

Consumul de apă zilnic a fost de 100% pentru studenții de la ND, comparativ cu 93,5% din lotul 2, restul consumând alte lichide.

Discuție

Acest studiu a evaluat calitatea alimentației în rândul studenților Universității ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, de la diferite programe de studii, comparativ cu cei de la programul de nutriție. Rezultatele obținute au indicat un scor de alimentație sănătoasă mai mare la studenții de la ND, rezultate similare fiind obținute de Buyuktuncer et al. (2018), care au demonstrat că tinerii care analizează cu regularitate eticheta nutrițională au o calitate a dietei mai bună. Așadar, conștientizarea și utilizarea informațiilor nutriționale influențează obiceiurile alimentare, îmbunătăţind calitatea dietei⁽²⁰⁾.

Proporția studenților de la Nutriție și dietetică care au primit feedback automat pentru creșterea aportului de fructe, generat de instrumentul online, a fost mai mică decât cea raportată în studiul realizat de Hendrie et al. (2017). De asemenea, proporția participanților din ambele loturi care au primit feedback pentru reducerea consumului de alimente nesănătoase a fost mai mică decât cea observată în studiul lui Hendrie et al. (2017), în care procentajul a fost de 73,8%⁽¹²⁾.

În studiul nostru, 4,4% dintre studenții de la alte programe de studiu consumă zilnic fast-food, iar 31,1% dintre aceștia o fac săptămânal. Rezultate asemănătoare au fost obținute de Becerra et al., care afirmă că 4% dintre studenții evaluați consumă fast-food zilnic, iar ceilalți, într-o proporție de 40%, consumă de două-trei ori pe săptămână alimente prăjite⁽¹⁴⁾.

Studenții din ambele loturi prezintă un consum ridicat de gustări sărate și dulci, care înlocuiesc mesele principale, rezultate similare fiind publicate într-un articol elaborat de Piero et al., în care se menționează faptul că modelele studenților îndepărtează alimentația sănătoasă și se caracterizează printr-o creștere treptată a produselor zaharoase, alimentelor procesate și gustărilor⁽¹⁵⁾.

Prezența obiceiurilor alimentare nesănătoase în rândul studenților este tot mai îngrijorătoare, consumul de alcool constituind o cale de eliberare în perioadele de stres.

În cazul nostru, frecvența consumului de alcool este de 28,8% pentru studenții din ambele loturi; procentajul obținut este totuși mai redus decât cel prezentat de Garcia-Carretero et al., în care se indică faptul că peste jumătate dintre studenții incluși în cercetare au consumat alcool în ziua precedentă⁽¹⁶⁾.

S-a observat că studenții nu respectă recomandările în ceea ce privește frecvența consumului de pește. Astfel, 31,1% dintre studenții de la programul ND consumă pește săptămânal; în schimb, cei de la alte programe de studii nu consumă deloc. Pe de altă parte, un studiu realizat de Abiodun et al. a arătat că aproximativ 92,4% dintre studenții nigerieni consumă pește gătit sub orice formă. O analiză transversală a demonstrat că un consum frecvent de pește poate să diminueze simptomele cauzate de tulburările de dispoziție și depresie, datorită substanțelor nutritive precum iod sau acizi grași omega-3⁽¹⁷⁾.

Peste 57% dintre studenții din ambele loturi consumă pâine zilnic, iar rezultate similare au fost obținute și la studenții din studiul lui Abu-Hussein et al., aportul zilnic de pâine fiind observat la 67% dintre aceștia. Pâinea este o sursă bună de carbohidrați și ajută studenții la menținerea nivelului de energie pe parcursul zilei, oferind senzația de sațietate, care poate reduce tendința de a consuma gustări nesănătoase între mese⁽¹⁸⁾.

Consumul de alimente procesate poate avea un impact negativ asupra sănătății. A fost urmărită dieta studenților polonezi, care s-a caracterizat printr-un consum ridicat de carne roșie, cârnați afumați și alternative, pâine albă, alimente prăjite și băuturi energizante. Cu toate că diferențele culturale în ceea ce privește obiceiurile alimentare nu sunt foarte evidente, studenții de la USV au prezentat o dietă mai echilibrată, caracterizată printr-un consum mai ridicat de carne de pui, ouă, vegetale, dar au fost remarcate și rezultate similare care indică recomandarea pentru scăderea aportului de alimente nesănătoase, precum cele bogate în zahăr și produse de tip fast-food (la 56,6% dintre aceștia)⁽⁴⁾.

Cunoașterea aprofundată a aportului alimentar în rândul studenților dezvăluie tendințele viitorului durabil al lumii. O cercetare a acestui fenomen a fost realizată la universitățile grecești, iar rezultatele au arătat că obiceiurile alimentare sunt limitate la consumul de fructe și legume sezoniere și achiziționarea de alimente regionale. Din rezultatele studiului nostru putem observa că studenții preferă consumul alimentelor cu care au fost familiarizați încă din copilărie; de exemplu, în ultimele șapte zile studenții de la alte programe de studii au consumat linte într‑o proporție de 6,6%, tofu – într-o proporție de 4,4%, carne de curcan – 6,6%, iar fasole – într-o proporție de 2,2%. Acest lucru se poate datora faptului că alimentele obișnuite le oferă un confort emoțional, dar și o alegere influențată de gustul și obiceiurile formate în acești ani. În plus, această preferință este adesea însoțită de un interes scăzut pentru explorarea altor alimente noi, care pot avea proprietăți nutriționale remarcabile⁽¹⁹⁾.

Educația nutrițională reprezintă un instrument esențial în formarea viitorilor medici, contribuind la o mai bună înțelegere a rolului alimentației ca determinant major al sănătății. Un studiu realizat de Poortvliet et al. (2020) la studenți la medicină din Olanda a evaluat impactul unui program structurat de educație nutrițională asupra nivelului de cunoștințe și asupra intenției de a oferi consiliere nutrițională în practica medicală. Rezultatele au evidențiat o creștere semnificativă a cunoștințelor în domeniul nutriției, precum și o îmbunătățire a intenției și a încrederii studenților de a consilia pacienții în legătură cu alimentația. Autorii subliniază, totodată, că integrarea educației nutriționale în curriculumul medical facilitează înțelegerea relației dintre factorii biologici, comportamentali și sociali implicați în starea de sănătate, consolidând rolul medicului în prevenția bolilor cronice⁽²⁵⁾.

Studenții înscriși la programul de studii Nutriţie şi dietetică au obținut un scor mediu de 55/100 la evaluarea alimentației sănătoase, indicând un nivel moderat de adecvare nutrițională, situat la mijlocul scalei de evaluare. Deși acest scor nu reflectă un comportament alimentar optim, el sugerează existența unor baze teoretice și practice care pot fi consolidate prin educație de specialitate.

În acest context, faptul că 35,5% dintre studenți declară că aplică zilnic proceduri corecte de pregătire a alimentelor înainte de gătire, în special în cazul cărnii, evidențiază transferul parțial al cunoștințelor dobândite în timpul anilor de studiu către practici alimentare sigure. Aceste comportamente pot contribui la formarea unor obiceiuri alimentare mai responsabile și la promovarea unui model de conduită alimentară informată în comunitate. Totodată, rezultatele subliniază necesitatea consolidării educației nutriționale, pentru a transforma nivelul moderat de cunoștințe într-un comportament alimentar optim, confirmând importanța pregătirii de specialitate în acest domeniu⁽²¹⁾.

Rose et al. au observat că aportul de calciu în rândul studenților înscriși în studiu a fost sub doza zilnică recomandată de 1000 mg/zi, consolidând nevoia de intervenții dietetice la această populație. Rezultatele similare au fost înregistrate și pentru tinerii de la USV, scorul indicând o necesitate pentru creșterea aportului de produse lactate la 57,7% dintre participanți⁽²²⁾.

Apa este un nutrient esențial pentru viață și sănătate, iar consumul adecvat de lichide este fundamental pentru funcționarea corectă a organelor și sistemelor corpului, prevenind senzația de oboseală. Un articol publicat de Aphamis et al. subliniază importanța hidratării și a măsurilor adecvate pentru studenți, incluzând dispozitive speciale în campusuri pentru accesul liber la apă și lichide pe tot parcursul zilei, inclusiv în timpul orelor. Prevalența deshidratării tinerilor care trăiesc în Arabia Saudită este de 74%; în schimb, studenții noștri au avut un consum zilnic de apă și alte lichide de 100%, iar rezultatele nu au indicat că ar fi nevoie de o creștere în acest sens⁽¹⁸⁾.

Un studiu transversal realizat la 100 de studenți, care a urmărit consumul de ciocolată, a indicat că 56% consumă o dată la două zile, iar 20%, în fiecare zi. Studenții noștri consumă ciocolată săptămânal, într-o proporție de peste 44% din fiecare lot, fiind nevoie de o mai mare atenție în rândul tinerilor privind atât beneficiile, cât și riscurile aportului⁽²³⁾.

Majoritatea studiilor efectuate până în prezent au fost de tip transversal. Sunt necesare studii longitudinale și cvasiexperimentale pentru a investiga relațiile dintre factorii de mediu și aportul alimentar, precum și pentru a înțelege mecanismele prin care factorii de mediu și cei individuali influențează alimentația. De asemenea, este esențială studierea impactului reclamelor TV la alimente și a modului în care mass-media promovează alimente dense caloric și băuturi energizante, în special în rândul copiilor.

Cercetarea ar trebui să se extindă pentru a include diverse subgrupuri, cum ar fi diferite grupe de vârstă, comunități dezavantajate din punct de vedere economic și diverse orientări religioase, pentru a observa cum obiceiurile alimentare variază în funcție de cultura alimentară și mediu, respectiv cum acestea pot afecta sănătatea populației.

O înțelegere mai profundă a modificărilor obiceiurilor alimentare și a comportamentului alimentar în timpul tranziției de la adolescență la viața de tânăr adult este crucială pentru dezvoltarea intervențiilor adaptate prevenționale⁽²⁴⁾.

Concluzii

Scorul obținut de studenții de la Nutriție și dietetică, în comparație cu cel obținut de studenții de la alte programe de studii, reflectă impactul pozitiv al acumulării de cunoștințe din domeniu asupra comportamentului alimentar.

Scorul ridicat din lotul studenților nutriționiști din anii mari poate fi explicat prin faptul că aceștia au fost deja expuși la o gamă mai largă de informații și concepte în domeniul nutriției și au avut mai mult timp să-și aprofundeze cunoștințele și să-și amplifice conștientizarea asupra acestui domeniu. Totodată, este posibil ca studenții din anul I să fie într-o etapă inițială a adaptării la cerințele programului lor de studiu și la stilul de viață universitar și de campus, ceea ce ar putea influența stilul lor de viață.

De reținut că mai mult de jumătate dintre participanți nu ating recomandările în ceea ce privește aportul de produse lactate și vegetale și consumă în exces alimente nesănătoase, ultraprocesate, de tip fast-food, ceea ce ne atenționează asupra necesității unor programe intervenționale de conștientizare mai eficiente, dedicate acestor comunități vulnerabile.

Autor corespondent:  Ana-Maria Cojocariu E-mail: cojocariu.ana2002@gmail.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.