Aportul nutriţional în raport cu evoluţia ratei metabolice de repaus și a compoziţiei corporale la un înotător de elită în perioada de pregătire pentru Jocurile Olimpice Paris 2024 – prezentare de caz

Introducere

Înotul de performanță reprezintă una dintre disciplinele sportive caracterizate printr-un volum ridicat de antrenament și printr-o solicitare metabolică complexă. În probele de fond, precum cea de 1500 de metri liber, performanța este influențată de interacțiunea dintre capacitatea aerobă, eficiența biomecanică, compoziția corporală și disponibilitatea energetică. În acest context, optimizarea aportului nutrițional devine un element fundamental pentru susținerea adaptărilor fiziologice și pentru maximizarea performanței sportive.

Literatura de specialitate evidențiază faptul că înotătorii de elită prezintă necesități energetice considerabil mai mari comparativ cu populația generală, din cauza volumului crescut de antrenament și a necesității recuperării rapide între sesiunile de pregătire. Determinarea precisă a ratei metabolice de repaus reprezintă un instrument valoros în elaborarea strategiilor nutriționale individualizate și în estimarea necesarului energetic total al sportivilor.

Calorimetria indirectă este considerată metoda de referință pentru evaluarea ratei metabolice de repaus, oferind informații precise privind consumul energetic în repaus. În paralel, monitorizarea compoziției corporale permite evaluarea modificărilor masei slabe și ale masei adipoase, parametri care influențează atât performanța sportivă, cât și necesarul energetic.

Scopul prezentului studiu de caz a fost analiza relației dintre aportul nutrițional, rata metabolică de repaus și compoziția corporală la un înotător de elită aflat în pregătire pentru calificarea la Jocurile Olimpice Paris 2024.

Materiale și metodă

Studiul a inclus un înotător masculin de elită, membru al lotului național al României și participant la competiții internaționale de nivel înalt. În perioada monitorizată, sportivul avea vârsta de 18 ani, o greutate corporală de aproximativ 80 de kilograme, o înălțime de 189,5 centimetri și un VO₂max de 65,1 ml·kg^-1·min^-1. Pe parcursul studiului, sportivul a obținut calificarea la Jocurile Olimpice Paris 2024 în proba de 1500 de metri liber.

Studiul a avut un design observațional longitudinal retrospectiv și s-a desfășurat între mai 2022 și septembrie 2023. Evaluările au fost efectuate periodic pe parcursul macrociclului de pregătire și au inclus determinarea ratei metabolice de repaus, evaluarea compoziției corporale și monitorizarea aportului alimentar.

Determinarea ratei metabolice de repaus

Rata metabolică de repaus a fost măsurată prin calorimetrie indirectă, utilizând sistemul Cosmed K5. Testările au fost efectuate dimineața, în stare de repaus, după minimum opt ore de post alimentar și abstinență de la cafeină și exerciții fizice intense. Măsurătorile au fost realizate în poziție culcată, într-un mediu liniștit, pe o durată de aproximativ 16 minute.

Evaluarea compoziției corporale

Compoziția corporală a fost evaluată conform standardelor International Society for the Advancement of Kinanthropometry (ISAK). Au fost determinate masa corporală, procentajul de grăsime corporală, masa grasă, masa fără grăsime și suma a opt pliuri cutanate.

Intervenția nutrițională

Planurile alimentare au fost individualizate și ajustate săptămânal în funcție de rata metabolică de repaus, volumul de antrenament, intensitatea sesiunilor și obiectivele competiționale. Periodizarea aportului de carbohidrați a variat între 4 și 12 g/kg corp/zi, iar aportul proteic a fost menținut în intervalul recomandat pentru sporturile de anduranță. În timpul antrenamentelor de volum ridicat au fost utilizate băuturi sportive care furnizau 30-60 de grame de carbohidrați/oră.

Rezultate

Greutatea corporală a sportivului a rămas relativ stabilă pe durata monitorizării, cu o valoare medie de 79,26 ± 1,72 kilograme. Procentajul de grăsime corporală a prezentat variații minime, menținându-se la o medie de 7,75 ± 0,57%, ceea ce indică o compoziție corporală optimă pentru performanța în probele de fond.

Masa fără grăsime a înregistrat o valoare medie de 73,12 ± 1,30 kilograme, sugerând menținerea masei musculare în condițiile unui volum ridicat de antrenament. Valorile ratei metabolice de repaus au variat între 2328 și 3461 kcal/zi, cu o medie de 2905,75 ± 407,99 kcal/zi.

Aportul energetic a fost ajustat în funcție de solicitările fiziologice ale fiecărei perioade de pregătire. În zilele fără antrenament, aportul mediu a fost de 2910 ± 379 kcal/zi. În zilele cu o sesiune de antrenament, aportul energetic a crescut la 3805 ± 389 kcal/zi, iar în zilele cu două sesiuni de antrenament a atins 4238 ± 562 kcal/zi.

Aportul de carbohidrați a variat de la 296,44 ± 55,22 g/zi în zilele de repaus până la 668,13 ± 119,32 g/zi în zilele cu două antrenamente. Aportul proteic a variat între 152 și 198 g/zi, iar aportul lipidic s-a menținut relativ constant la aproximativ 104 g/zi.

Discuție

Rezultatele studiului evidențiază importanța individualizării intervenției nutriționale la sportivii de elită. Variabilitatea valorilor ratei metabolice de repaus observată pe parcursul sezonului confirmă necesitatea monitorizării periodice a necesarului energetic și adaptării aportului alimentar la modificările fiziologice și la încărcarea antrenamentelor.

Menținerea unei compoziții corporale stabile, caracterizată printr-un procent redus de grăsime corporală și o masă musculară adecvată, sugerează că strategia nutrițională implementată a reușit să susțină cerințele energetice și metabolice ale sportivului. Ajustarea aportului de carbohidrați în funcție de volumul și intensitatea antrenamentelor a permis optimizarea disponibilității glicogenului muscular și susținerea performanței în sesiunile-cheie de pregătire.

De asemenea, aportul proteic a fost adaptat pentru a facilita procesele de recuperare și menținerea masei musculare, în timp ce aportul lipidic a contribuit la atingerea necesarului energetic total. Implementarea și testarea strategiilor nutriționale în timpul competițiilor naționale au permis dezvoltarea unor rutine alimentare eficiente, ulterior aplicate și în competițiile internaționale.

Calificarea sportivului la Jocurile Olimpice Paris 2024 nu poate fi atribuită exclusiv intervenției nutriționale, însă rezultatele sugerează că managementul adecvat al aportului energetic și al distribuției macronutrienților a reprezentat un factor important în susținerea procesului de pregătire.

Principala limitare a studiului este reprezentată de designul de tip studiu de caz, care limitează generalizarea rezultatelor. De asemenea, variațiile sezoniere ale temperaturii ambientale și imposibilitatea monitorizării directe a aportului alimentar în toate competițiile internaționale pot influența acuratețea estimării consumului energetic și a complianței la recomandările nutriționale.

Concluzii

Monitorizarea periodică a ratei metabolice de repaus și a compoziției corporale a permis individualizarea eficientă a intervenției nutriționale la un înotător de elită aflat în pregătire pentru Jocurile Olimpice Paris 2024. Adaptarea aportului energetic și a distribuției macronutrienților în funcție de cerințele fiziologice și de încărcarea antrenamentelor a contribuit la menținerea unei compoziții corporale optime și la susținerea performanței sportive. Rezultatele evidențiază importanța integrării evaluărilor metabolice și antropometrice în practica nutriției sportive de înaltă performanță. 

Autor corespondent:  Alexandru Maftei E-mail: info@nutritikperformance.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.