Impactul intervenţiei nutriţionale alternative în managementul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) – o revizuire a literaturii

Introducere

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) reprezintă o patologie cronică, având un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților, fiind caracterizată prin refluxul acidului gastric în esofag, cu simptome precum arsuri retrosternale și regurgitație acidă. Cauzele posibile ale BRGE sunt multiple, incluzând relaxarea sfincterului esofagian inferior, hernia hiatală, golirea gastrică întârziată, obezitatea, sarcina, fumatul și consumul excesiv de alcool sau cafeină. Mecanismul de inducere a BRGE implică, în principal, o slăbire sau o relaxare anormală a sfincterului esofagian inferior, permițând astfel refluxul conținutului gastric acid în esofag. Acest reflux provoacă iritații și inflamații ale mucoasei esofagiene, care, în timp, pot duce la complicații precum esofagita erozivă, stricturi esofagiene și, în cazuri severe, la dezvoltarea esofagului Barrett, o leziune precanceroasă⁽¹⁾.

Tratamentele alopate pentru boala de reflux gastroesofagian includ utilizarea de inhibitori ai pompei de protoni (IPP), blocanți ai receptorilor H2 și antiacide. Mecanismul de acțiune al IPP, cum ar fi omeprazolul, esomeprazolul și pantoprazolul, implică inhibarea secreției de acid gastric prin blocarea ireversibilă a enzimei H+/K+ ATP-ază din celulele parietale ale stomacului, reducând astfel aciditatea gastrică și ameliorând simptomele⁽¹⁾. Blocanții receptorilor H2, precum ranitidina și famotidina, acționează prin inhibarea receptorilor de histamină H2 în celulele parietale, ceea ce duce la o reducere a secreției acide. Antiacidele, cum ar fi hidroxidul de magneziu și hidroxidul de aluminiu, neutralizează acidul gastric, oferind o ameliorare temporară a simptomelor. Cu toate acestea, utilizarea pe termen lung a acestor medicamente poate fi asociată cu reacții adverse semnificative. De exemplu, inhibitorii pompei de protoni au fost asociați cu un risc crescut de hipomagneziemie, osteoporoză, fracturi osoase, infecții gastrointestinale (cum ar fi infecția cu Clostridium difficile) și malabsorbția vitaminelor și mineralelor esențiale, precum vitamina B12 și fierul. Conform bazei de date ANMDM, aceste medicamente pot avea un spectru larg de efecte secundare, ceea ce subliniază necesitatea unor alternative mai sigure și eficiente în gestionarea BRGE^(1,2).

Având în vedere reacțiile adverse asociate tratamentelor alopate, în acest review ne-am propus să analizăm rolul alimentelor funcționale în managementul BRGE, pornind de la premisa că dieta joacă un rol crucial în ameliorarea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Dietoterapia are potențialul de a modifica factorii de risc asociați cu BRGE, prin ajustarea alimentației și includerea alimentelor care pot reduce inflamația, proteja mucoasa esofagiană și îmbunătăți motilitatea gastroesofagiană.

În literatura de specialitate, alimentele funcționale sunt recunoscute pentru proprietățile lor benefice asupra sănătății, datorită conținutului ridicat de compuși bioactivi, cum ar fi antioxidanții, acizii grași esențiali, fibrele și fitonutrienții. Aceste alimente includ (dar nu se limitează la) pruna japoneză (Prunus mume), semințele de psyllium (Plantago ovata), soia fermentată (Glycine max), ghimbirul (Zingiber officinale) și aloe vera (Aloe barbadensis miller), toate acestea fiind studiate pentru potențialul lor de a ameliora simptomele BRGE^(2-7). Având în vedere prevalența crescută a bolii de reflux gastroesofagian și limitările tratamentelor farmacologice, considerăm că explorarea beneficiilor acestor alimente este esențială pentru dezvoltarea unor strategii nutriționale eficiente și sigure.

Metodologie

În vederea realizării acestui review, am efectuat o analiză detaliată a literaturii disponibile, utilizând baze de date științifice precum PubMed, Scopus și Web of Science. Căutările au fost axate pe termeni-cheie precum „GERD”, „alimente funcționale”, „antiinflamator”, „antioxidant” și „gastroprotector”. Am inclus în analiză studii clinice controlate randomizate, studii observaționale și articole de sinteză publicate în ultimi nouă ani, care au investigat efectele alimentelor funcționale asupra BRGE.

Pentru a asigura o evaluare riguroasă, am selectat doar studii cu un design metodologic solid, care au raportat rezultate măsurabile în ceea ce privește ameliorarea simptomelor GERD. Am clasificat alimentele funcționale pe baza dovezilor disponibile și am întocmit un tabel care rezumă denumirile acestora, beneficiile raportate și referințele corespunzătoare.

Rezultate

Analiza s-a concentrat pe 12 studii clinice care au evaluat impactul diferitelor alimente funcționale asupra bolii de reflux gastroesofagian. Studiile selectate au explorat modul în care aceste alimente pot ameliora simptomele BRGE și au oferit dovezi concludente privind eficacitatea lor.

Pe baza studiilor analizate, am identificat mai multe alimente funcționale și ingrediente care au demonstrat efecte benefice în ameliorarea simptomelor BRGE. Acestea includ alimente de origine vegetală și produse fermentate care au fost testate în diverse studii clinice, evidențiindu-se prin capacitatea lor de a reduce inflamația, de a proteja mucoasa esofagiană și de a îmbunătăți funcția gastrointestinală.

Aceste alimente funcționale au fost studiate și au demonstrat potențialul de a ameliora simptomele BRGE prin mecanisme diferite, incluzând reducerea inflamației, protejarea mucoasei esofagiene și îmbunătățirea motilității gastrointestinale. Astfel, ele pot reprezenta opțiuni valoroase în gestionarea BRGE, fie ca parte a unei strategii integrate de tratament, fie ca alternative naturale la terapiile medicamentoase, cu condiția ca aceste alimente să nu influențeze negativ clearance-ul medicamentelor și să nu provoace reacții adverse.

Tabelul 1 include denumirile alimentelor în lim­bi­le română, engleză și latină, caracteristicile par­ti­ci­panților la studii și rezultatele obținute.

În tabelul 2 au fost sintetizate alimentele funcționale și beneficiile generale ale acestora asupra BRGE.

Discuție

Analizând în detaliu studiile și datele existente, am dedus impactul profund pe care alimentele funcționale îl pot avea asupra gestionării bolii de reflux gastroesofagian. În esență, această boală complexă, care afectează milioane de oameni la nivel global, poate fi abordată nu doar prin tratamente farmacologice, ci și prin intervenții nutriționale bine gândite, care să sprijine mecanismele naturale de protecție și vindecare ale organismului.

Un aspect de interes a fost constatarea că multe dintre alimentele funcționale studiate nu doar ameliorează simptomele BRGE, ci au și un efect protector pe termen lung asupra mucoasei esofagiene. Aceste alimente, precum caisa japoneză, semințele de psyllium sau ghimbirul, acționează prin scăderea nivelului de TNF-α, stimularea producerii de IL-10, inhibarea prostaglandinelor și citokilor inflamatorii IL-6, inclusiv reducerea inflamației, protejarea barierei mucoase și modularea microflorei intestinale prin creșterea abundenței speciilor de Bifidobacterium și Lactobacillus^(2-4,21). Aceste constatări subliniază o idee centrală: nutriția poate juca un rol crucial în prevenirea complicațiilor cronice asociate BRGE, cum ar fi esofagita erozivă sau chiar adenocarcinomul esofagian.

Un alt punct de reflecție este reprezentat de complexitatea și interconectivitatea dintre sistemele digestive și imunitare, așa cum a reieșit din studiile analizate. Alimentele funcționale, bogate în antioxidanți (precum acid citric, curcumină, compuși fenolici), fibre și fitonutrienți, nu doar că susțin funcția gastrointestinală, dar contribuie și la reglarea răspunsurilor imune, reducând astfel riscul inflamațiilor cronice^(2,18-21). Acest aspect este deosebit de relevant în contextul BRGE, o afecțiune în care inflamația joacă un rol central. Prin integrarea acestor alimente în dieta zilnică, pacienții pot beneficia de o ameliorare a simptomelor nu doar prin reducerea acidității gastrice, ci și prin modularea proceselor inflamatorii subiacente.

Am fost, de asemenea, surprinși de cât de mult poate influența microbiomul intestinal evoluția acestei boli. Alimentele fermentate, cum ar fi soia fermentată sau iaurtul, au arătat o capacitate deosebită de a reechilibra microflora intestinală, ceea ce poate contribui la reducerea simptomelor^(4,8). Aceste intervenții nutriționale nu numai că pot reduce nevoia de medicamente, dar pot îmbunătăți și starea generală de sănătate a pacienților. În acest sens, recunoaștem importanța tot mai mare a unei abordări holistice în tratamentul BRGE, unde nutriția joacă un rol esențial.

De asemenea, am reflectat asupra potențialului dietoterapiei de a reduce riscurile asociate cu utilizarea prelungită a inhibitorilor de pompă de protoni (IPP), care, deși eficienți în controlul simptomelor, sunt asociați cu efecte adverse pe termen lung, cum ar fi malabsorbția anumitor nutrienți sau riscul crescut de infecții^(1,8,9). În acest context, alimentele funcționale oferă o alternativă sau un adjuvant natural, care poate contribui la reducerea dozei sau a duratei de administrare a acestor medicamente.

Concluzii

Evaluarea noastră a subliniat încă o dată importanța integrării nutriției ca parte esențială a managementului BRGE și, mai larg, a oricărei boli cronice. Având în vedere că dieta influențează direct atât fiziologia digestivă, cât și starea generală de sănătate, este evident că o abordare bazată pe alimente funcționale nu doar completează tratamentele medicale existente, dar poate și transforma radical prognosticul pacienților. Această perspectivă holistică, axată pe prevenție și susținerea mecanismelor naturale de vindecare, ar trebui să devină o practică standard în managementul bolilor cronice, inclusiv BRGE. Totuși, pentru a stabili recomandări dietetice precise, considerăm că viitoarele cercetări ar trebui să exploreze mai profund aceste interacțiuni complexe dintre medicamente, dietă, microbiom și sănătatea digestivă, fiind necesare studii clinice suplimentare care să valideze eficacitatea acestor alimente, oferind baze științifice mai solide pentru ghidurile nutriționale din practica medicală.    

Autor corespondent: Alexandra‑Maria Șimon E-mail: simon.alexandra-maria.23@stud.umfst.ro

CONFLICT DE INTERESE: niciunul declarat.

SUPORT FINANCIAR: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.