Pandemia obezității – povara sistemului medical global

Introducere

Obezitatea, ca pandemie a societății moderne, are la bază excesul ponderal, cu repercusiuni negative asupra stării de sănătate a ființei umane. Excesul de țesut adipos, caracteristic pacienților obezi, se asociază cu un status inflamator responsabil de multiple afecțiuni cronice^(1,2). În ultimii ani, obezitatea  a atins cote alarmante, iar în lipsa unor măsuri eficiente și prompte, această boală cronică va deveni în următorii ani, conform analizelor de specialitate, o realăproblemă economică la nivel mondial^(3,4).

OMS susține că, în lipsa unor intervenții rapide și eficiente, costurile asociate obezității vor depăși în anul 2035 suma de 4 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din PIB-ul global, iar în intervalul 2020-2035 se preconizează o creștere a cheltuielilor asociate obezității de 28% pe an, ajungând în anul 2035 la suma de 19,2 miliarde de dolari^(5,6).

Costurile asociate obezității au scăzut semnificativ la un an de la apariția chirurgiei bariatrice, în rândul pacienților care au beneficiat de acest tratament chirurgical al obezității.

În ultimele decenii, numărul pacienților cu exces ponderal a crescut constant și dramatic, în ciuda eforturilor specialiștilor din domeniul sănătății de a atrage atenția asupra pericolului pe termen lung la care se expune un om atunci când este supraponderal sau obez^(2,7,8).

Este esențial să consiliem această categorie de pacienți că, în prezent, obezitatea nu se rezumădoar la consumul de alimente în exces, în special al alimentelor cu conținut caloric crescut, de tip junk-food sau fast-food, ci se rezumă la un set de acțiuni care însumează un stil de viață dezechilibrat^(9,10). La fel cum este important să îi informăm că dietele cu conținut caloric extrem de redus nu vor asocia pe termen lung un succes, din cauza faptului cărata metabolismului bazal redusăîn timpul înfometării va reprezenta un factor favorizant pentru a relua greutatea avută anterior sau chiar mai mult, în momentul în care se stopează dieta de înfometare^(11,12,13). Intervenția rapidă, cu măsuri de educație, prevenție și tratament în ceea ce privește obezitatea, reprezintă o reală necesitate în prezent.

Povara obezității în infrastructura medicală

Bolile cronice netransmisibile asociate obezității sunt responsabile de multiplele controale medicale, investigații, internări și terapie medicamentoasăpe termen lung. Astfel, toate aceste boli cronice asociate excesului ponderal necesită sume enorme pentru a le susține; pe lângă aceasta, pensionarea din cauze medicale datorate obezităţii nu este deloc de neglijat^(1,14).

Sistemul medical din zona de prespital și spital este pus în fața unor reale provocări atunci când vorbim despre pacienții cu obezitate morbidă, din cauza faptului că, cel puțin în țara noastră, nu sunt echipamente speciale pentru managementul acestora disponibile în toate unitățile medicale^(15,16,17). Astfel, este esențial să ne gândim la faptul că un pacient cu obezitate morbidă necesităîn faza de prespital transport pe targă specială, personal multiplu, aparatură și instrumentar adaptat. Ajuns în unitatea medicală, lucrurile devin și mai complicate; aceștia au nevoie de sistem de transport special, targă, cărucioare, lift, zone de igienizare adaptate pacienţilor cu obezitate morbidă sau personal multiplu pentru a gestiona mobilizarea și igiena lor^(18,19).

Atunci când vorbim despre investigații, sistemul medical aflat în fața obezității morbide întâlnește numeroase probleme. Este nevoie de tensiometre speciale, administrarea medicației intramuscular necesită variante de puncționare adaptate sau evitarea administrării pe această cale, în lipsa variantelor de puncționare eficiente, ținând cont de stratul adipos existent^(18,20).

Explorările imagistice sunt dificil de efectuat, iar uneori chiar imposibil. În lipsa unor intervenții prompte, în următorii ani sistemul medical ar trebui regândit din temelii și adaptat acestor pacienți, ceea ce atrage după sine costuri majore.

Afectarea multisistemică a obezității

Patologiile cardiovasculare reprezintă cauza principală de deces la nivel global șisunt semnificativ influențate de obezitate, motiv pentru care gestionarea acestora rămâne o provocare în contextul pandemiei obezității⁽²¹⁾. Hipertensiunea arterială instalată din cauza excesului ponderal, insuficiența cardiacă și disfuncția ventriculară stângă însumează principalele afecțiuni cardiovasculare de care este direct responsabilăobezitatea^(22,23).

Independent de alți factori, obezitatea contribuie la instalarea aterogenezei, iar tulburările de ritm, în special fibrilația atrială, sunt mai des întâlnite la pacienții obezi⁽²⁴⁾. Tot din cauza inflamației cronice, prevalența deceselor cauzate de moarte subită este mai mare la pacienții obezi decât la cei normoponderali⁽²⁵⁾.

Mortalitatea apărută la persoanele obeze din cauza bolilor cardiovasculare este responsabilă de aproximativ 70% din totalul deceselor determinate de excesul ponderal. Riscul crescut de boli cardiovasculare este asociat cu valorile mari ale indicelui de masă corporală, motiv pentru care implementarea unui management terapeutic eficient și individualizat al obezității este necesară pentru fiecare pacient cu exces ponderal^(25,26). 

Afectarea metabolicăîn prezența obezității este semnificativă. Astfel, instalarea rezistenței la insulină, diabetul zaharat şi NAFLD cu progresie spre NASH sunt patologii care afectează calitatea vieții pacientului obez, devenind o povară pentru sistemul medical⁽²⁷⁾.

Dezechilibrele hormonale cauzate de excesul ponderal au impact încă de la vârste fragede, unde se observă, în rândul fetelor supraponderale și/sau obeze, instalarea precoce a pubertății, cu repercusiuni pe termen scurt și lung asupra calității vieții și a dezvoltării staturoponderale și psihoemoționale. Infertilitatea feminină este mai des întâlnită la femeile obeze, din cauza dezechilibrelor hormonale^(28,29). Studiile efectuate pe această temă au observat echilibrarea statusului hormonal la femeile care au beneficiat de chirurgie bariatrică, prin instalarea ciclurilor ovulatorii, menstruații normale și normalizarea nivelurilor hormonilor reproductivi^(30,31). 

Afecțiunile psihiatrice, în special depresia, reprezintă o patologie comună, asociată cu obezitatea. Analizând atent aceste două afecțiuni cronice, vom identifica multiple corelații, care duc la existența unui cerc vicios. Astfel, depresia favorizează instalarea obezității, iar obezitatea, la rândul ei, favorizează instalarea depresiei. Obezitatea asociază un status inflamator cronic, care ar putea reprezenta un real trigger pentru debutul depresiei, din cauza faptului că axa HPA devine hiperactivă în prezența excesului ponderal, iar activitatea intensă a axei HPA este corelată cu patologiile depresive; de asemenea, dezechilibrul axei HPA este și el prezent în depresie, iar obezitatea, prin valorile crescute ale leptinei și rezistinei, contribuie la acest dezechilibru^(32,33).

Stilul de viață echilibrat – cheia succesului pentru obezitatea actuală

Este necesar să înțelegem că modificarea stilului de viață reprezintă fundamentul unui management terapeutic eficient atunci când vorbim despre supraponderalitate sau obezitate. Obezitatea primară, instalată din cauza consumului excesiv de calorii, are în spate multipli factori ce favorizează această abordare nutrițională^(23,34).

Modificările instalate în stilul de viață al omului modern fac parte din procesul ce stă la baza creșterilor alarmante ale numărului celor care trăiesc cu obezitate; astfel, aceste modifiări apărute fac parte din managementul cazului atunci când dorim o eficiență terapeutică.

Stresul cotidian reprezintă un factor important pentru instalarea obezității, fiind motivul pentru care unii nu reușesc să își aloce timpul necesar pentru a lua cele trei mese, conform recomandărilor, și ajung adesea la o singură masă, iar, din nefericire, aceasta este adesea servită la ore târzii.

Lipsa activităților fizice, determinată adesea de programul aglomerat din timpul zilei, este o componentă importantăîn apariția și menținerea excesului ponderal. Restricționarea alimentară, în absența exercițiilor fizice, nu este asociată pe termen lung cu efecte benefice ale controlului ponderal.

Calitatea somnului, tot mai scăzută, este în prezent o problemă cu care se confruntă numeroase persoane. În lipsa unui somn calitativ și cantitativ suficient, calitatea vieții este alterată pe toate planurile. Astfel, productivitatea la locul de muncă este redusă, treptat se instalează semnele de depresie sau anxietate, iar modificările asupra comportamentului alimentar sunt importante pentru instalarea obezității.

Prevenția timpurie – cheia succesului pentru obezitatea din viitor

Prevenția obezității ar trebui să înceapă încă din stadiul de preconcepție, când cuplul și în special femeia ar trebui să beneficieze de un control medical în care să fie stabilit statusul nutrițional, iar în cazul în care aceștia sunt supraponderali sau obezi, să li se recomande schimbarea stilului de viață și reducerea greutății corporale, deoarece un copil cu ambii părinți obezi are șanse de până la zece ori mai mari de a dezvolta obezitate^(35,36). Din acest motiv, este recomandat ca viitorii părinți să aibă un status nutrițional adecvat.

Comportamentul alimentar al femeii în perioada sarcinii nu este responsabil doar de greutatea acumulată, care reprezintă un factor important în greutatea viitorului copil, dar are rol și în stabilirea unor preferințe nutriționale încă din perioada intrauterină^(13,37).

Postnatal, hrănirea artificială a nou-născutului și sugarului reprezintă un factor favorizant pentru instalarea excesului ponderal. Este important să educăm și să susținem femeile să alăpteze, pentru multitudinea beneficiilor care vin la pachet cu această formă de alimentație, nu doar pentru prevenția obezității⁽³⁵⁾.

Conform studiilor, copiii alăptați au mai puține șanse de a dezvolta obezitate, atât pe termen scurt,câtși pe termen lung. Diversificarea precoce este un alt factor de risc pentru instalarea excesului ponderal. Astfel, promovarea recomandărilor OMS referitoare la faptul că alimentația exclusiv naturală până la vârsta de 6 luni este esențială (după aceastăvârstă, se poate continua în paralel cu diversificarea, până la vârsta de 1 an și după) reprezintă o acţiune eficientă pentru dezvoltarea armonioasă a viitorului adult^(4,17,21,38). 

Diversificarea corect efectuată și nutriția echilibratăîn primii ani sunt măsuri de prevenție eficiente împotriva obezității și simplu de aplicat, dacă familia deține informațiile necesare despre beneficiile acestora.

Concluzii

Obezitatea reprezintă o reală problemă de sănătate la nivel mondial, din cauza faptului că asociază creșteri alarmante în ultimele decenii, iar în lipsa unor măsuri eficiente de prevenție, urmează să atingă cote îngrijorătoare care pot bloca sistemul de sănătate la nivel mondial. Acest lucru se poate realiza printr-un management terapeutic țintit pe obezitateși patologiile aferente, alături de updatarea infrastructurii unităților medicale și munca în echipă interdisciplinară, cu includerea dieteticianului.

Obezitatea definește o patologie cronică ce are la bază multipli factori determinanți, cei mai mulți fiind exogeni și în directă legătură cu stilul de viață al omului modern. Astfel, în fața unui pacient cu obezitate, este necesar să avem în vedere toți factorii care contribuie la instalarea și menținerea acestei patologii, cu abordarea multidisciplinarăși individuală a pacienților și măsuri educative specifice.

Considerăm că educația nutrițională a populației reprezintă un pilon esențial în prevenție, prin conștientizarea importanței unui stil de viață echilibrat, care ar trebui să înceapăîncă din perioada de preconcepție și menținut pentru tot restul vieții, alături de măsuri urgente și eficiente de reducere a numărului de persoane supraponderale și obeze.

Autor corespondent: Mihai Hărăguș E-mail: haragus.1971@yahoo.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.