Din aceeași categorie
Rezultatele unui sondaj efectuat recent de MEDIjobs arată o scădere vizibilă a motivației cadrelor medicale de a mai lucra în sistemul public de sănătate, majoritatea respondenților arătându-se dezamăgiți și frustrați de măsurile adoptate de Guvern pentru eficientizarea cheltuielilor din sănătate.
Astfel, potrivit datelor, 83,7% dintre profesioniștii din sănătate care au participat la sondaj au evaluat drept „dezamăgitor” și „frustrant” impactul reducerilor bugetare și al măsurilor legislative recente asupra muncii lor.
„Mulți medici și asistenți percep că efortul depus nu mai este recunoscut și recompensat adecvat, iar asta generează temeri privind stagnarea carierei și lipsa unor perspective clare de evoluție”, au arătat inițiatorii sondajului, într-un comunicat de presă.
Mai mult decât atât, aproape 54% dintre respondenți au acordat note între 1 și 3 motivației de a mai lucra în sistemul public de sănătate, nota 1 având cea mai mare pondere.
Doar 7,8% dintre aceștia au evaluat cu note între 8 și 10 motivația de a continua să lucreze în sistemul public, în timp ce proporția celor care au oferit nota maximă (10) a fost de doar 2,3%.
Scăderea moralului și a veniturilor
În ceea ce privește efectele resimțite ca urmare a adoptării acestor măsuri, 57% dintre cadrele medicale au raportat scăderea moralului în echipă, iar jumătatea dintre ele au evidențiat diminuarea veniturilor și creșterea volumului de muncă. Totodată, mai mult de 3 din 10 respondenți au spus că au mai puțin timp pentru pacienți, iar peste 13%au remarcat creșterea numărului de concedii sau a demisiilor.
Întrebați în ce tip de sistem consideră că își pot desfășura activitatea profesională la un nivel satisfăcător, 40,6% dintre cadrele medicale au menționat că iau în calcul să profeseze în străinătate, iar 33,6% că preferă să lucreze în sistemul privat de sănătate. Doar 11,7% mai indică sistemul public ca fiind potrivit pentru activitatea lor profesională, în timp ce 14,1% preferă o combinație între sistemul public și cel privat.
La sondaj au răspuns medicii specialiști/primari (40,3%), asistenți medicali (37,2%), medici rezidenți (10,1%), farmaciști (7,8%), personal auxiliar (3,9%) și asistenți de farmacie (0,8%), se mai arată în comunicatul de presă. Studiul a fost efectuat în luna august, pe un eșantion reprezentativ de specialiști medicali din domeniul sanitar public și privat în România și are o marjă de eroare de ±5.66%.
Master internațional în sănătate publică dentară, un deziderat în România
Facultatea de Stomatologie din cadrul UMFCD și-a anunțat intenția de a înființa primul program de master internațional în domeniul sănătății publice dentare. Acesta ar putea deveni realitate în anul 2027.
...
Parteneriat strategic pentru sănătate
S-a discutat despre importanța și necesitatea parteneriatelor publice-private.
...
Unul din trei doctori și asistenți medicali raportează tulburare depresivă majoră
Unul din trei doctori și asistenți medicali sunt afectați de depresie, iar unul din patru de tulburări de anxietate, arată rezultatele unui studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății.
...