Studii recente, precum cercetarea realizată în 2018 la University of East Anglia, pun la îndoială rolul pe care acizii graşi Omega-3 îl au în reducerea riscului de boli cardiovasculare, unul dintre beneficiile pentru care medicii recomandă uleiul de peşte de decenii. Dezbatem acest subiect în Interviul Săptămânii, împreună cu profesorul William S. Harris (foto), unul din experţii la nivel mondial în studiul acizilor Omega-3.
Profesor la Universitatea Dakota de Sud, prof. dr. William S. Harris a publicat prima sa cercetare în 1980, despre efectele uleiului de somon asupra lipidelor serice, iar până în prezent a realizat peste 260 de studii, împreună cu echipa pe care o conduce în compania OmegaQuant.
Cheia, spune prof. dr. William S. Harris, este să tratăm acizii Omega-3 drept ceea ce sunt, nutrienţi esenţiali, nu medicamente pe care le administrăm atunci când boala s-a declanşat deja. Deci, ca să ne bucurăm de beneficii, este recomandat să consumăm produse sau suplimente pe bază de acizi graşi Omega-3 de-a lungul întregii vieţi, din pântec şi până în mormânt.
Care sunt principalele beneficii ale unui aport corespunzător de acizi graşi Omega-3? Cum acţionează aceştia, mai exact?
Inima, creierul, încheieturile şi vederea beneficiază cel mai mult de pe urma acizilor graşi Omega-3. Un consum corespunzător reduce inflamaţia articulaţiilor, riscul de infarct şi demenţă, ajută la dezvoltarea cognitivă a bebeluşilor şi în afecţiuni precum sindromul ochiului uscat sau degenerescenţa maculară.
Acizii graşi Omega-3 influenţează pozitiv multe din mecanismele de bază ale organismului. Cel mai simplu de explicat: reduce inflamaţia cronică din toate ţesuturile corpului. De asemenea, ajută sistemele electrice care guvernează ritmul cardiac, reduc colesterolul şi riscul formării cheagurilor de sânge.
Studii din 2018 – precum analiza Cochrane sau studiul realizat de cercetătorii de la University of East Anglia – au ajuns la concluzia că acizii Omega-3 au foarte puţine beneficii pentru pacienţii cu boli cardiovasculare. Ce părere aveţi despre aceste rezultate? Să mai considerăm acizii graşi Omega-3 un adjuvant în prevenirea afecţiunilor cardiovasculare?
Cred că aceste studii au pornit de la o ipoteză incorectă, tratând acizii graşi Omega-3 ca pe medicamente care trebuie administrate după ce boala a apărut deja, nu ca pe nutrienţi ce trebuie consumaţi de-a lungul vieţii. În analiza pe care aţi menţionat-o, autorii au reevaluat studii în care 1) doze reduse de acizi Omega-3 au fost administrate unor 2) oameni deja bolnavi, care 3) aveau de cele mai multe ori peste 60 de ani şi cărora 4) li se administrau simultan şi alte medicamente. 5) Subiecţii au fost urmăriţi timp de 2-5 ani.
În aceste condiţii, bineînţeles că acizii Omega-3 „nu au funcţionat”. Dar nici nu te-ai aştepta să aibă vreun beneficiu notabil în acest context, ci doar atunci când avem un consum Omega-3 constant, pe toată perioada vieţii.
Remarcabile sunt cele mai recente trei studii realizate la finalul anului 2018, care nu au fost incluse în rapoartele menţionate de dumneavoastră. Concluzia acestora? Acizii Omega-3 au redus riscul pentru majoritatea, dacă nu chiar pentru toate afecţiunile incluse în cercetare, iar în două din cele trei studii (Ascend şi Vital) au fost folosite cantităţi reduse de Omega-3. (Pentru al treilea studiu, Reduce-IT, au fost folosite cu mare succes doze mari de acizi Omega, de 3,4 g/zi versus 0,84 g/zi).
Deci, chestiunea este mai complicată decât sugerează University of East Anglia şi Cochrane. O ultimă observaţie: când se realizează studii pe medicamente pentru prevenirea sau tratarea unor boli, de obicei există şi un risc ce vine la pachet cu administrarea medicamentului. Conştient sau nu, cercetătorii calculează un raport risc-beneficiu pentru utilizarea medicamentului. În cazul administrării de acizi graşi Omega-3, există ZERO riscuri, deci chiar şi cel mai mic beneficiu înclină favorabil această balanţă risc-beneficiu.
Care au fost descoperirile studiului pe care l-aţi realizat împreună cu echipa dumneavoastră asupra Indexului Omega-3, ca indicator al riscului de boli coronariene fatale?
În cadrul studiului Framingham, cum este numit, cercetătorii cunoşteau foarte bine istoricul medical al subiecţilor.
Am măsurat Indexul Omega-3 pentru 2500 de oameni relativ sănătoşi, cu o vârstă medie de 66 de ani, apoi i-am monitorizat timp de 7 ani ca să vedem cine a dezvoltat boli cardiovasculare şi/sau a decedat din alte cauze. Am observat că Indexul Omega-3 este un indicator important şi precis pentru riscul de boli cardiovasculare şi deces, utilizat chiar şi independent.
O descoperire interesantă a survenit în momentul în care am substituit colesterolul seric cu Indexul Omega-3 în modele statistice disponibile ce preziceau riscul de boli cardiovasculare sau deces. Indexul Omega-3 a avut o acurateţe mai mare în prezicerea acestui risc, chiar şi acolo unde valorile colesterolului nu l-ar fi indicat.
Acest studiu ne-a arătat că Indexul Omega-3 este cel puţin la fel de util ca măsurarea nivelului de colesterol. Dacă medicii şi pacienţii consideră că nivelul colesterolului trebuie monitorizat, atunci ar trebui să ia în considerare şi măsurarea regulată a Indexului Omega-3.
Cum arată harta globală a Indexului Omega-3? Care sunt ţările unde populaţia beneficiază de un aport optim de acizi graşi Omega-3? Unde se situează România în acest grafic?
Analizând procentul de acid eicosapentanoic (EPA) şi acid docohexanoic (DHA) din totalul acizilor graşi din eritrocite, harta globală a Indexului Omega-3 este ilustrată de figura 1.
Ţările marcate cu verde sunt cele unde populaţia are un nivel optim al Indexului Omega-3. Cele marcate cu roşu sunt cele mai deficitare, iar cu gri, ţările unde nu există suficiente date relevante. România se află în ultima categorie.
Să ne gândim la medicul de familie din România. Căror categorii de pacienţi ar trebui să le recomande un aport de Omega-3? Există anumiţi pacienţi care ar beneficia mai mult de pe urma consumului de Omega-3 sau aceasta este o recomandare pe care ar trebui să o urmăm cu toţii, sănătoşi sau cu afecţiuni medicale?
Acizii graşi Omega-3 joacă un rol important în dezvoltarea şi sănătatea organismului, din pântec şi până la sfârşitul vieţii. Aşadar, este greu de spus cine NU ar beneficia de pe urma unui consum optim de acizi Omega-3, din peşte sau suplimente alimentare. Repet, acestea nu sunt medicamente, ci nutrienţi esenţiali, deci cea mai bună administrare este una de-a lungul întregii vieţi. Dar, dacă ar fi să aleg un grup anume de pacienţi cărora chiar ar trebui să le recomandăm consumul de Omega-3, aceştia sunt pacienţii cu un risc crescut de boli cardiovasculare (cu un nivel ridicat al colesterolului, cu tensiune arterială mare sau cu istoric familial de infarct) şi celor care au avut în familie cazuri de demenţă precoce.
Nivelurile acizilor graşi EPA şi DHA din peştele de crescătorie sunt din ce în ce mai reduse, au arătat studiile recente. Cum este afectat publicul larg? Ar trebui să ne bazăm mai puţin pe uleiul de peşte pentru a ne lua doza optimă de Omega-3 şi mai mult pe suplimentele alimentare?
Costul uleiului de peşte – un ingredient principal în hrana somonului de crescătorie – este în continuă creştere. Prin urmare, şi nivelul de Omega-3 din somonul de crescătorie este din ce în ce mai redus. Preţul uleiului de peşte este în creştere tocmai din cauza cererii ridicate de Omega-3 pentru consumul uman. Prin urmare, crescătorii au început să hrănească peştii cu un substitut din uleiuri vegetale. Peştii se dezvoltă în continuare, dar nivelurile lor de Omega-3 au scăzut. Somonul, chiar şi cu un nivel de Omega-3 mai scăzut, este în continuare o sursă excelentă de acizi graşi EPA şi DHA. Recomand în continuare consumul de somon (şi alţi peşti, dar nu de crescătorie, precum cod, sardină, hering, macrou sau ton albastru), cât mai des posibil.
De ce cantitate de acizi graşi este nevoie pentru a ajunge la un Index Omega-3 optim? Recent, am publicat un studiu care compară Indexul Omega-3 al oamenilor care consumă o varietate largă de peşte cu indexul celor care iau suplimente alimentare. Am descoperit că, în medie, subiecţii cu un nivel optim de Omega-3 (8-12%) erau cei care mâncau peşte gras cel puţin de trei ori pe săptămână şi luau, de asemenea, şi suplimente alimentare.
În general, o persoană trebuie să consume 1000-2000 mg de acizi EPA+DHA pe zi (din orice sursă – peşte, suplimente sau ambele) pentru a avea un Index Omega-3 de peste 8%. Singura metodă, pentru a şti cu siguranţă ce Index Omega-3 avem, este testarea.