Studiul EY Global Voices in Health Care 2023 constată că profesioniştii din sănătate solicită modele de furnizare a asistenţei medicale care să le permită să pună pacienţii pe primul loc, fără a-şi sacrifica propria calitate a vieţii.

Profesioniştii din sănătate respondenţi au citat lipsa de control sau autonomie (42% dintre răspunsuri), gradul de încărcare (38%) şi preocupările pentru siguranţa pacienţilor şi prejudiciul moral (27%) ca fiind principalii factori pentru care ar părăsi profesia, se arată într-un comunicat.

Respondenţii clinicieni au exprimat, de asemenea, nevoia de a avea mai mult timp per pacient, pentru a simţi că practică medicina în condiţii de siguranţă şi că îşi realizează obiectivele.

Înţelegerea problemelor comune

Studiul EY, bazat pe mai mult de 100 de interviuri aprofundate realizate cu medici şi asistenţi medicali, precum şi cu responsabili de sisteme de sănătate din 11 ţări, printre care SUA, Australia, Canada, Germania şi Marea Britanie, are ca scop înţelegerea problemelor comune pentru profesioniştii din prima linie, a ceea ce determină deficitul de forţă de muncă în întreaga lume şi a modului în care trebuie schimbate modelele de furnizare a serviciilor medicale în sistemele de sănătate pentru a atrage şi a păstra mai bine lucrătorii din domeniu.

Studiul a constatat, de asemenea, că modelele actuale de furnizare a asistenţei medicale se bazează pe ideea că medicii vor continua să lucreze aşa cum au făcut-o de generaţii întregi - cu ore lungi de muncă, adesea neplătite, pentru timpul de întocmire a fişelor, de îndrumare şi de formare pentru medicii tineri şi asistentele medicale. Lucrătorii din domeniul sănătăţii intervievaţi cosideră că echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată este important. Ei doresc să vadă rezultate şi experienţe mai bune pentru pacienţii lor, dar şi pentru ei înşişi, se mai arată în cercetare.

„Studiul EY Global Voices in Health Care 2023 constată că modelele de furnizare a serviciilor medicale nu funcţionează pentru medicii din zilele noastre şi probabil că nu vor funcţiona nici pentru cei de mâine. Cu toate acestea, am văzut deja costurile uriaşe ale lipsei unor strategii reziliente privind forţa de muncă. Trebuie să îi ascultăm pe medicii noştri. De exemplu, atunci când sistemele de sănătate îmbunătăţesc fluxurile de lucru pentru a economisi timp, îl folosesc pentru a optimiza experienţa pacient-clinician sau pentru a adăuga mai mulţi pacienţi?”, a spus Aloha McBride, EY Global Health Leader.

Forţă de muncă în criză

Pe fondul unei avalanşe de pacienţi extrem de bolnavi, confruntaţi cu provocări financiare şi cu creşteri vertiginoase ale costurilor cu forţă de muncă, responsabilii sistemelor de sănătate au avut tendinţa de a se concentra pe salarizare pentru a rezolva criza de personal (39%), cu asigurarea că medicii clinicieni practică la nivelul maxim pe care îl permite licenţa lor (33%), cu iniţiative în materie de formare profesională (33%) şi beneficii de wellness (22%). Cu toate acestea, atunci când au fost întrebaţi cum trebuie să se schimbe sistemele de sănătate în viitor, principalele puncte menţionate de clinicieni au fost: mai multă îngrijire preventivă, creşterea de personal şi o mai mare flexibilitate.

O mai bună utilizare a tehnologiei a fost citată de 15% dintre clinicienii intervievaţi ca având potenţialul de a îmbunătăţi sistemul. Comparativ, 47% dintre directorii din domeniul sănătăţii identifică tehnologia ca fiind o parte esenţială pentru repararea modelului de furnizare a serviciilor de sănătate.

Dintre cei intervievaţi, mulţi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de eficienţa unor instrumente digitale nou introduse, cum ar fi aplicaţiile izolate sau platformele care necesită mai multe înregistrări pentru fiecare pacient. Mulţi clinicieni şi-au exprimat deschiderea pentru folosirea noilor instrumente digitale şi au dat exemple precum inteligenţa artificială (AI), tabletele PC de la patul bolnavului şi software-ul de dictare vocală, dar au declarat că instrumentele trebuie concepute astfel încât funcţionarea lor să răspundă în mod real la nevoile lor pentru a fi benefice.

Multe date, puţine informaţii

Potrivit studiului EY, niciunul dintre medicii intervievaţi nu a declarat că are acces la informaţii analitice despre fondul de pacienţi. Doar 26% dintre directorii de sisteme de sănătate intervievaţi spun că folosesc insighturi de analiză a datelor pentru a crea trasee de îngrijire a pacienţilor şi doar 30% spun că folosesc analiza pentru planificarea şi gestionarea forţei de muncă. Clinicienii şi-au exprimat frustrarea că au acces la prea multe date uneori, care nu le permit să descifreze perspective fezabile pentru ceea ce au nevoie, din cauza lipsei instrumentelor adecvate.

Potenţialul îngrijirii virtuale

Studiul relevă că o mare parte dintre profesioniştii din sănătate intervievaţi (88%) văd un potenţial în metodele virtuale şi la distanţă, mai mult de jumătate (53%) citând bolile primare şi cronice ca fiind principalul domeniu în care ar beneficia pacienţii, urmat de zonele rurale şi de persoanele în vârstă (16%).

Atunci când au discutat despre modalităţile de uşurare a sarcinilor de îngrijire şi administrative, 85% dintre medici au văzut oportunitatea de a transfera sarcinile către alte categorii de personal din echipă, cum ar fi asistenţii, asistentele sau funcţionarii. Totuşi, doar jumătate dintre asistente consideră benefic transferul acestor sarcini către alte persoane. În multe interviuri, medicii şi asistentele au spus că, atunci când li se iau sarcini de pe umeri, aceasta nu reuşeşte totuşi să genereze mai mult timp petrecut cu pacienţii lor.

„Organizaţiile din domeniul sănătăţii pot aborda provocările continue legate de forţa de muncă prin avansarea modelelor de îngrijire hibride, care integrează fără probleme îngrijirea la distanţă şi cea spitalicească, pentru a reduce cererea de îngrijire, a extinde îngrijirea preventivă şi a îmbunătăţi experienţa pacientului şi a medicului”, a adăugat Aloha McBride, EY Global Health Leader.

Ernst & Young (EY) este una dintre cele mai mari companii de consultanţă financiară şi audit din lume. Este prezentă în România din anul 1992.