Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, marcată anual la data de 4 februarie, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) şi Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) lansează un test online prin care românii pot afla dacă se află în grupul celor cu risc de a dezvolta cancer pulmonar.

În România, cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri diagnosticate, cât şi ca număr de decese înregistrate în rândul bărbaţilor, iar mai nou este o cauză frecventă de mortalitate şi în rândul femeilor. În fiecare an, în ţara noastră, sunt diagnosticate peste 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar diagnosticate, 75% dintre acestea în stadii avansate, când opţiunile terapeutice sunt limitate. Peste 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în 2018 din cauza acestei afecţiuni, potrivit Eurostat.

„Testul poate reprezenta un prim pas în procesul de informare despre cancerul pulmonar. Acesta se bazează pe doar 10 întrebări la care se poate răspunde în mai puţin de 5 minute. În cazul în care persoana care face testul intră în grupul de risc pentru cancer pulmonar, se recomandă un consult la medicul de familie. Acest test nu pune un diagnostic medical, ci reprezintă un instrument accesibil de conştientizare a riscurilor de a dezvolta o boală gravă, cât şi un îndemn la acţiuni de prevenţie”, afirmă Cezar Irimia, preşedintele FABC.

Având în vedere importanţa diagnosticării timpurii, accesul la informaţii despre cancerul pulmonar şi simptomele sale este extrem de important. Vizita la medicul de familie în mod regulat şi investigaţiile recomandate de către acesta pot reprezenta oportunităţi importante de identificare a cancerului pulmonar în stadii incipiente. Însă datele Eurostat arată că 42% dintre români nu merg nici măcar o dată pe an la medicul de familie, lipsa cunoştinţelor despre sănătate, teama de diagnostic, relaţia medic-pacient, lipsa accesului la servicii medicale, fiind câţiva dintre factorii care determină neprezentarea la medicul de familie.

„Rolul medicului de familie este extrem de important, fiind primul punct de contact al pacientului cu sistemul de sănătate şi cel care poate interpreta simptomele şi evalua riscul de cancer pulmonar, în funcţie de care poate trimite pacientul către un medic pneumolog pentru un diagnostic de precizie. Recomand persoanelor ce manifestă o tuse persisentă, respiraţie îngreuntă, scădere în greutate să meargă la medicul de familie pentru un consult amănunţit. Din perspectiva politicilor de sănătate, se impune implementarea unei proceduri accelerate de diagnostic, pentru a elimina timpii ce se pierd de la identificarea simptomelor specifice la diagnosticare şi mai apoi tratament”, a declarat dr. Dina Mergeani, preşedintele SNMF.

Testul poate fi accesat aici: https://bit.ly/2RScV9g

Mituri şi concepţii greşite

MSD România a identificat o serie de mituri frecvente şi un bagaj de informaţii eronate la care sunt expuse persoanele care caută informaţii despre cancerul pulmonar.

Un prim exemplu ar fi afirmaţia că această boală este cauzată exclusiv de fumat, acesta fiind singurul factor de risc pentru cancerul pulmonar. Însă, deşi fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, există mulţi alţi factori externi care pot provoca această afecţiune. Studiile au indicat că expunerea la radiaţii (radon) şi riscul ocupaţional de expunere la substanţe chimice carcinogene, precum azbestul sau arsenicul, pot duce la apariţia cancerului pulmonar. De asemenea, poluarea aerului a fost asociată cu această afecţiune. Se estimează că aproximativ 25% dintre pacienţii cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată.

Imaginea pe care o au oamenii despre cancerul pulmonar este deformată. Aceştia asociază cancerul pulmonar cu o condamnare la moarte, fără să aibă informaţii despre progresul ştiinţific înregistrat în domeniul diagnosticării şi tratamentului cancerului pulmonar. Cele mai recente studii arată o rată de supravieţuire în creştere semnificativă la 5 ani şi îmbunătăţirea creşterii calităţii vieţii celor care se confruntă cu această boală.

„Imunoterapiile redefinesc supravieţuirea pe termen lung în cancerul pulmonar, iar pacienţii români diagnosticaţi în stadii avansate au acces la aceste terapii încă din prima linie de tratament. Diagnosticarea timpurie şi accesul la tratamente inovatoare, consolidate de politici de sănătate bazate pe dovezi, pot în continuare contribui la creşterea semnificativă a ratelor de supravieţuire. Este nevoie de o colaborare stransă la nivelul tuturor factorilor cheie din sănătate pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat Nicolas Renard, Managing Director MSD Romania.

O altă impresie eronată este că doar persoanele în vârstă se îmbolnăvesc de cancer pulmonar. În general, acesta este diagnosticat la persoanele în vârstă, dar nu este exclus să apară şi în cazul persoanelor mai tinere. La nivel global, s-a estimat că, în 2018, peste 281.000 de cazuri de cancer pulmonar au fost diagnosticate la persoanele cu vârste mai mici de 55 de ani.