Comisia privind poluarea şi sănătatea, a publicaţiei de specialitate „The Lancet”, estimează că unul din şase decese are drept cauză poluarea. În 2019, fenomenul a avut drept consecinţă 9 milioane de decese.


Analiza, realizată de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, arată că impactul poluării, în anul dinaintea pandemiei, a fost mai mare decât cel produs de război, terorism, malarie, tuberculoză, HIV/SIDA, droguri sau alcool. Modul în care pandemia va afecta aceste cifre nu este încă foarte clar, spun experţii, citaţi de ABC News.

Deşeurile care ajung în aer, apă şi în sol nu ucid în mod direct, dar sunt la originea bolilor cardiovasculare, cancerelor, problemelor respiratorii sau digestive. Ţările cu venituri medii şi scăzute sunt cele care resimt cele mai puternic efectul poluării, ele înregistrând 92% din decese şi majoritatea pierderilor economice aferente fenomenului, arată autorul principal al raportului, Richard Fuller, citat de BMF TV.

În ciuda îmbunătăţilor realizate în ultimii ani, poluarea aerului şi cea chimică au făcut ca rata de deces să rămână neschimbată din 2015 încoace. Doar contaminarea aerului este responsabilă de 75% din decesele raportate.

O altă sursă de îngrijorare sunt substanţele chimice şi metalele grele – în special cu plumbul - , care provin din baterii şi din deşeurile electronice, precum calculatoarele.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, estimările The Lancet privind decesele cauzate de plumb şi substanţe chimice coincid, în mare parte, cu cele ale OMS.

„Aceste particule sunt ca un cal troian, conţin chimicale toxice, plumb, substanţe cu efect cancerigen. Odată ajunse în fluxul sanguin, acţionează ca nişte proiectile dirijate”, a spus dr. Philip Landrigan, director al Global Observatory on Planetary Health din cadrul Boston College şi co-autor al raportului.

Statele Unite şi alte ţări cu venituri mari au luat câteva măsuri pentru a combate fenomenul – dar experţii spun că poluarea nu cunoaşte graniţe şi are efecte la scară globală.

„Şi schimbările climatice, şi poluarea sunt probleme globale care necesită soluţii globale”, a spus dr. Robert Dubrow, profesor de sănătate a mediului la Yale School of Public Health.

Cercetătorii care au realizat analiza The Lancet speră ca raportul să impulsioneze acţiunea politică, pentru standardizarea monitorizării nivelului de poluare, investiţii în cercetare, înăsprirea controalelor realizate în parteneriat şi trecerea la surse de energie regenerabilă.

 


Oncolog