Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public, Andrei Baciu anunţă că a luat decizia de a-şi înainta demisia de onoare din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

„Astăzi mă adresez vouă cu sufletul deschis şi cu credinţa nestrămutată în valorile onoarei şi integrităţii”, a scris Andrei Baciu pe pagina sa de Facebook.

„Aleg să îmi înaintez demisia de onoare datorită angajamentului meu faţă de principiile etice şi morale în care cred şi pe care le-am susţinut întotdeauna, şi nu dintr-o obligaţie legală.

De-a lungul a nouă ani de când m-am întors în România şi în special în ultimii patru ani, în rolurile pe care le-am avut în timpul crizelor globale pe care România le-a traversat, am acţionat cu un respect neclintit pentru legislaţie, instituţii şi cetăţeni. Medic fiind, am pus mereu pe primul loc binele pacienţilor”.

El a adăugat că are încredere deplină în actul de justiţie, convins fiind că adevărul şi dreptatea vor prevala.

Andrei Baciu, care şi-a anunţat luni dimineaţa demisia din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), s-a prezentat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a fi audiat în dosarul privind achiziţia de vaccinuri împotriva COVID-19, în care prejudiciul ar fi de peste un miliard de euro, informează Agerpres.

Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştrii al Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă.

Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020 Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre.

Anchetatorii susţin că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de cinci zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

„În prezenta cauză, în contextul menţionat, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane”, arată procurorii.

Conform DNA, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane faţă de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.