Băuturile energizante sunt controversate, atât prin prisma aportului de cofeină, prin efectul stimulator al taurinei, cât şi prin rezultatul interacţiunii dintre cele două substanţe. Şerban Damian, doctor specializat în nutriţie sportivă, dezvăluie concluziile studiilor în domeniu.

O băutură energizantă conţine aproape 90% apă, restul reprezentând zahăr granulat, cofeină (32 mg de cofeină /100 ml produs), taurină (400 mg /100 ml) şi vitaminele din complexul B (B3 – niacină, B5 – acid pantotenic, B6 – piridoxină, B2 – riboflavină şi B12 – cobalamină), se arată într-un comunicat. Acestora li se adaugă doi aminoacizi esenţiali (carnitină şi L-arginină), precum şi acid citric, aromă de caramel şi regulator de aciditate.

O băutură energizantă conţine practic o cantitate de cofeină asemănătoare celei dintr-o cafea espresso sau din două ceşti de ceai negru sau verde. „Cred că trebuie să fim conştienţi că şi în cazul băuturilor energizante, ca şi în cazul celor mai multe alimente pe care le consumăm, nu cofeina este cea care ne face rău, ci consumul exagerat”, a declarat Şerban Damian, doctor specializat în nutriţie sportivă. „Un adult sănătos poate consuma în siguranţă 400 mg de cofeină pe zi, echivalentul a cinci băuturi energizante la 250 ml”.

Un alt ingredient din băuturile energizante despre care se vorbeşte mult este taurina. „Taurina este un acid organic prezent în secreţia biliară care, împreună cu acid colic, formează acidul taurocolic -  acesta fiind produs de organismul uman mai ales în muşchi, creier, inimă şi sânge. O persoană cu o greutate de 70 kg are în mod normal aproximativ 70 de grame de taurină distribuită în întregul corp, adică de 70 de ori mai multă decât se găseşte într-o băutură energizantă”, a explicat Şerban Damian.

Cofeina exercită efecte stimulatoare asupra sistemului nervos central şi, deşi taurina acţionează în general ca un neuromodulator inhibitor, posibilitatea existenţei unor efecte stimulatoare ale cofeinei şi taurinei asupra SNC nu a fost exclusă de oamenii de ştiinţă.

În 2013 a fost realizat un test, în două etape, pe 19 subiecţi sănătoşi, care au primit, pe rând, o doză cu băutură sportivă controlată, fără cofeină sau taurină (1.000 ml), o băutura sportivă cu taurină (4.000 mg), o băutura sportivă cu cofeină (320 mg) şi o băutură energizantă (4.000 mg de taurină, 320 mg de cafeină şi 240 mg de acid glucuronic, un derivat din glucoză). A doua etapă de testare a fost efectuată pe aceiaşi subiecţi, de data aceasta cu o doză de 750 ml, din aceleaşi băuturi.

În urma rezultatelor raportate pentru ambele testări, s-a observat o creştere semnificativă a presiunii sistolice (arteriale) în urma consumului băuturii sportive cu cofeină pentru ambele teste, mai mică în cazul băuturii sportive controlate şi a celei cu taurină. În cazul băuturii energizante nu au existat diferenţe semnificative între cele două testări.

Pe baza studierii efectele antagonice ale cofeinei şi taurinei asupra sistemului cardiovascular, cercetătorii au ajuns la concluzia că, dacă există interacţiuni la nivel cardiovascular între aceste două substanţe, taurina ar putea reduce efectele cardiovasculare ale cofeinei (conform Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, Scientific Opinion on the Safety of Caffeine, 2015).