Un chestionar online pentru medicii oncologi, realizat de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer şi MSD România, arată care sunt emoţiile şi trăirile pacienţilor cu cancer pulmonar, din perspectiva specialiştilor.


Unul din patru specialişti (24%) consideră că deznădejdea se află pe primul loc în topul emoţiilor pacienţilor, la aflarea diagnosticului, urmată de frică şi de regret.

După diagnosticul iniţial, 89% din medicii oncologi menţionează că pacienţii sunt speriaţi de ceea ce urmează. Din cei chestionaţi, 82% afirmă că pacienţii se simt copleşiţi de cantitatea de informaţii primită cu privire la diagnostic şi de paşii pe care trebuie să îi urmeze mai departe.

Medicii oncologi arată, într-un procent de 70%, că pacienţilor le este dificil să dea un sens situaţiei prin care trec. Apare şi sentimentul de vinovăţie, 49% din respondenţi arătând că pacienţii simt că sunt responsabili pentru diagnostic.

„Vestea unei patologii pulmonare maligne poate copleşi. Fiecare om trăieşte emoţii diverse. Unii pacienţi se pot simţi trişti, şocaţi sau anxioşi, în timp ce alţii se pot simţi furioşi, vinovaţi, stigmatizaţi sau chiar singuri în faţa bolii. Nu există o trăire corectă sau incorectă. E chiar normal să trăim emoţii negative în momentul unui diagnostic de cancer pulmonar”, afirmă dr. Florina Pop, psiholog clinician.

Studiile din literatura de specialitate arată că pacienţii cu patologie pulmonară oncologică experimentează o suferinţă psihică mai mare ca pacienţii cu alte tipuri de cancer, şi prezintă o simptomatologie anxioasă şi depresivă mai evidentă, subliniază dr. Florina Pop.

„Conform cercetărilor actuale, până la 52% din pacienţii cu cancer pulmonar manifestă forme clinice de depresie şi anxietate care le afectează semnificativ calitatea vieţii. Însă, există suficiente dovezi pentru a concluziona că terapiile cognitiv – comportamentale, intervenţiile psiho-educaţionale şi tehnicile de mindfulness reuşesc să ajute pacientul şi aparţinătorii acestuia să îşi gestioneze şi să-şi reducă simptomatologia afectivă”, spune dr. Florina Pop.

Astfel de tehnici favorizează adaptarea psihologică şi susţin pacienţii pe traseul de evoluţie a bolii, îmbunătăţesc calitatea vieţii şi reduc povara emoţională pentru pacient şi familie, punctează specialistul.

Tratamentele novatoare, precum imunoterapia, dau speranţă pacienţilor diagnosticaţi cu cancer pulmonar, arată medicii oncologi.

„Este important ca pacienţii să ştie că există speranţă, în acest tip de cancer rata de supravieţuire a crescut semnificativ în ultimul deceniu, accesul la tratamente inovatoare având un rol important. Un diagnostic de cancer pulmonar avansat nu înseamnă resemnare, există soluţii. Platforma onco-plan.ro, dezvoltată de MSD Romania în colaborare cu FABC, oferă pacienţilor cu cancer instrumente şi informaţii de care au nevoie în crearea unui plan de gestionare a provocărilor emoţionale, de sănătate şi comunicare. La fel de important, platforma explică pas cu pas traseul pacientului cu cancer pulmonar, contribuind la navigarea mai facilă în sistemul de sănătate, implicit la reducerea timpilor de la diagnostic la tratament”, arată Kostas Papagiannis, Managing Director MSD Romania.

La rândul său, Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, subliniază că perspectiva medicului oncolog este extrem de valoroasă în identifiarea de noi soluţii pentru a susţine pacientul: „O astfel de soluţie este platforma onco-plan.ro, care ajută pacienţii să înţeleagă şi să gestioneze aceste provocări emoţionale ce vin odată cu diagnosticul de cancer, susţinându-i să transforme deznădejdea în speranţă şi resemnarea în acţiune”. 

Oncolog