Regatul Unit a decis să re-carantineze Londra şi sud-estul ţării, ca urmare a apariţiei unei noi mutaţii a coronavirusului care pare mai contagioasă decât precedenta. Două mutaţii sunt cruciale, căci afectează proteina Spike, cu ajutorul căreia virusul se fixează pe receptorii ACE-2 ai celulelor umane, scrie cotidianul francez Les Echos, preluat de agenţia Rador.


Olanda a fost prima ţară care a reacţionat, suspendând zborurile dinspre Regatul Unit, fiind urmată de Belgia şi Italia şi apoi şi de alte ţări printre care şi România. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat un mesaj pe Twitter potrivit căruia este în contact cu autorităţile sanitare britanice. Ce ştim, în acest moment, despre această nouă formă de coronavirus?


Un virus mai contagios?

Afirmaţiile lui Boris Johnson se bazează în special pe faptul că această nouă variantă de coronavirus a fost detectată mai frecvent în zone din Regatul Unit unde numărul de cazuri a crescut, explică BBC. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au reuşit încă să demonstreze în laborator că noua tulpină este într-adevăr mai contagiosă.

„Totul poate fi explicat printr-o transmitere spontană rapidă a virusului, similară cu cea observată în Franţa, Germania sau Suedia, precizează Patrick Berche, membru al Academiei de Medicină şi fost director general al Institutului Pasteur din Lille. „Nu este exclus ca această nouă variantă să fie mai contagioasă, dar nu avem încă dovezi”.

„Această nouă tulpină constă într-un număr mare de mutaţii genetice, dintre care unele pot juca un rol în contagiozitatea sau pericolul virusului”. Două dintre mutaţii afectează gena Spike, care codifică proteina cu acelaşi nume, prin care virusul se ataşează la receptorii ACE-2 din celulele umane, ceea ce poate creşte capacitatea virusului de a se ataşa şi de a pătrunde în celule.


Care sunt caracteristicile acestei variante?

Prima mutaţie majoră a fost botezată de către cercetători N 501. Ea afectează în special receptorul, partea proteinei Spike care se fixează de receptorii celulelor umane. Este, deci, plauzibil ca această mutaţie să facă virusul mai contagios.

O altă mutaţie apăruse deja în varianta virusului observată în fermele de nurcă din Danemarca, transmisă unui număr de zece oameni. Guvernul danez a dat ordinul de sacrificare a tuturor celor 17 milioane de nurci din ţară, după care a revenit asupra deciziei. Guvernul danez se temea că această mutaţie va face vaccinurile ineficiente. Acestea urmăresc, de fapt, să genereze anticorpi care se fixează pe proteinele Spike ale virusului.


Care este impactul asupra campaniei de vaccinare?

Aceasta este întrebarea pe care şi-o pun, în prezent, oamenii de ştiinţă britanici. „Ştim că această variantă există, dar nu ştim ce înseamnă din punct de vedere biologic”, a declarat Alan McNally, profesor la Universitatea din Birmingham, pentru BBC. „Este mult prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la importanţa acestei mutaţii”, a adăugat acesta.

Cele două mutaţii „nu afectează a priori imunogenitatea virusului”, adică capacitatea sa de a provoca un răspuns imun din partea corpului, explică Patrick Berche. Ceea ce ar fi o veste bună pentru campaniile actuale de vaccinare.

Mai multe ţări au început deja campanii de vaccinare pe scară largă, în frunte cu Regatul Unit. Autorităţile britanice de sănătate au anunţat miercurea trecută că aproape 140.000 de persoane au primit deja vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech. Londra a comandat 357 de milioane de doze de la şapte laboratoare diferite.

ORL