Din aceeași categorie
Studiul a identificat şapte factori de risc genetici pentru fibroza pulmonară idiopatică, informează agenţiile de ştiri Xinhua şi Agerpres.
„Cele mai multe dintre genele de risc pe care le-am identificat acum sunt complet noi, iar funcţia lor în plămâni este necunoscută”, a declarat Juulia Partanen, cercetătoare la Universitatea din Helsinki şi autoare principală a studiului.
Fibroza pulmonară idiopatică este o boală gravă a plămânilor care generează apariţia de cicatrici la nivelul acestor organe şi pentru care în prezent nu există un tratament. Studiile genetice efectuate asupra acestei boli sunt, prin urmare, deosebit de importante pentru a dezvolta noi terapii.
La studiu au participat aproximativ 1,4 milioane de persoane din întreaga lume, printre aceştia numărându-se peste 11.000 de pacienţi cu fibroză pulmonară idiopatică, de peste patru ori mai mult comparativ cu numărul celor implicaţi în cea mai amplă cercetare realizată anterior asupra acestei afecţiuni.
„Cercetarea în genetică s-a concentrat anterior în mare măsură asupra populaţiilor europene”, a declarat Jukka Koskela, cercetător la Universitatea din Helsinki, adăugând că este nevoie de mai multe studii la nivel global pentru a identifica alţi factori de risc genetici asociaţi acestei boli.
Studiul a confirmat, de asemenea, constatări anterioare, conform cărora există un fond genetic comun pentru fibroza pulmonară idiopatică şi COVID-19 în formă severă. S-a constatat, totodată, că un total de şapte factori de risc genetici pentru fibroza pulmonară influenţează riscul de a dezvolta boli severe ca urmare a infectării cu coronavirus.
Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul ştiinţific Cell Genomics.
Descoperire de mare importanţă în lupta contra cancerului de prostată
O echipă internaţională a descoperit de ce terapiile hormonale nu funcţionează întotdeauna, în cazul pacienţilor cu cancer de prostată. Specialiştii au dezvăluit, în revista Cancer Discovery, „o soluţie potenţială, neaşteptată”, care ar put...
Originea ciumei bubonice, elucidată prin cercetarea ADN-ului victimelor
ADN străvechi, prelevat de la victime ale ciumei, a ajutat la identificarea unei zone din nordul Kârgâzstanului drept punct de origine a Morţii Negre – boală care a ucis zeci de milioane de oameni la jumătatea secolului al XIV-lea....