Din aceeași categorie

Știri

Remuneratia medicilor pentru garzile efectuate a crescut cu pana la 90%

Știri

Un nou studiu subliniaza rolul esential al apartinatorilor in cazul adultilor care traiesc cu schizofrenie

Știri

Metodele contraceptive cu regim extins de administrare, o solutie pentru femeile moderne

Ieri, 9 octombrie, a avut loc la București Summitul Român pentru Cercetare Clinică, eveniment la care MedicHub a fost partener media.

Prof. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a vorbit în discursul său din deschiderea Summitului Român pentru Cercetare Clinică, despre o reașezare a arhitecturii sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare, astfel încât țara noastră să aibă din această toamnă „o arhitectură sănătoasă”: „Noi avem nevoie și de universități, și de institute ale Academiei, și de institute naționale, și de institute din mediul privat – [cercetarea] trebuie să fie o misiune clar asumată, să știm ce facem, să știm la ce nivel de performanță se află”.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a mai punctat că, „odată ce vom avea această arhitectură sănătoasă, în primul rând, mecanismele pe care le vezi funcționale (sănătoase în cercetarea românească – n.red.) vor veni mult mai natural”.

Puteri de decizie

Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, senator și președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, a amintit în discursul său cât de importantă este, la momentul actual, medicina bazată pe dovezi – evidence-based medicine. El a punctat componentele importante în acest sens: medicul, pacientul cu nevoile și pozițiile sale și, respectiv, datele științifice care trebuie să fie robuste. „Robustețea acestor date face ca toate informațiile să se transforme în puteri de decizie (...). Din păcate, în România, cercetarea s-a dezvoltat acolo unde a putut să se dezvolte, fiecare a făcut ce a putut”, a spus prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.

Senatorul a evidențiat că la eveniment este prezent și prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București: „Mă bucur că este aici domnul rector, pentru că trebuie să-i învățăm pe studenți (pe cei de la Medicină – n.red) cum se face cercetarea clinică, pentru că toate datele se introduc într-un sistem electronic, totul este digitalizat mai departe... Trebuie să știi cum să vorbești cu pacientul”. Totodată, senatorul Streinu-Cercel a punctat că pacientul trebuie să fie asigurat că, dacă se va retrage din studiul clinic, această decizie nu va avea niciun fel de repercusiune asupra lui, „și tu [medic] ești obligat, conform protocolului, să-i pui la dispoziție cea mai bună schemă de tratament acelui pacient”.

Unde se situează România în comparație cu alte țări din Europa

Primul panel al Summitului Român pentru Cercetare Clinică a fost cel care a deschis discuțiile zilei. Panelul s-a intitulat „Avantajul competitiv al națiunilor – capabilitățile României pentru cercetare clinică în 2025”. Acesta a fost moderat de dr. Nic Voiculescu, co-fondator și președintele Consiliului Director al Societății Române a Centrelor de Cercetare Clinică (SRCC).

Doctorul Nic Voiculescu a vorbit despre un document elaborat, care arată situația României, în anul 2025, în cercetare clinică. În dezvoltarea documentului, partener a fost ASEBUSS (Romanian-American Business School). Din datele oferite de acest instrument, reiese că în România sunt 1.048 de PI (principal investigators - PI) când vine vorba de cercetarea clinică. Pentru a ajunge la nivelul de densitate al IP din Danemarca, în România, ar trebui să existe 5.130 de investigatori principali. Totodată, țara noastră ar avea nevoie de cel puțin 1.695 de PI pentru a ajunge din urmă Polonia.

România are 2,1 număr de proiecte raportat la 1 principal investigator (PI); Polonia, pe de altă parte, are 2,6 ca număr de proiecte la 1 PI. Iar Danemarca are 1,6 număr de proiecte pe 1 PI (principal investigator), cu mențiunea că 1 proiect înseamnă 1 trial într-un singur loc. Iar, ca ecosistem al cercetării clinice, datele arată că în Europa, astăzi, sunt în total 9.999 de studii clinice în 9.195 de locuri de pe continent.

O rază de speranță pentru pacient

Prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (coordonatorul Departamentului de Cercetare și Dezvoltare din cadrul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca; el este și co-fondator al Societății Române a Centrelor de Cercetare Clinică) a fost unul dintre speakerii în cadrul panelului despre capabilitățile României pentru cercetare clinică în 2025 și a explicat cum a ajuns să aducă sistemul de cercetare la un nivel optim de eficiență. „Să încep prin a mă referi la ceea ce ar trebui să învățăm atunci când abordăm pacientul oncologic. Pentru ca pacientul să vadă o rază de speranță de la primul consult medical, cel mai important lucru este să îi arăți un plan – de diagnostic, de tratament. (...) Deci, întâmplător sau nu, dacă acționăm oportunistic – cum facem și screeningul, cum facem și în educație, cum le facem pe toate – putem obține unele rezultate [în cercetare clinică], dar în niciun caz unele structurate care să ne aducă acest progres pe care îl dorim.”

Profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu a mai spus că, explicând datele de mai sus pe care le-a prezentat ieri dr. Nic Voiculescu la Summitul Român pentru Cercetare Clinică, „o să înțelegem și de ce funcționează Centrul (de la Cluj-Napoca – n.red.). Pentru că un număr mic de investigatori concentrează un număr mare de date. De ce? Pentru că pacienții caută în continuare, în România, medicul, adică specialistul. Colegii mei, aici de față, și mulți alți colegi care sunt aici sunt căutați de pacienți, motiv pentru care Centrul prosperă pe seama investigatorilor.”