În Romania sunt peste 300 de medici hematologi, dar distribuţia lor la nivel naţional este neomogenă, cu o concentrare clară pentru anumite zone geografice, arată reprezentanţii Colegiului Medicilor din România.

Resursa umană este un element-cheie în cadrul sistemului de sănătate din România, iar una dintre problemele esenţiale cu care se confruntă o reprezintă, pe de o parte, lipsa acestei resurse specializate în anumite zone, iar pe de alta, distribuirea neuniformă a acesteia la nivel naţional, arată Colegiul Medicilor din România, într-un comunicat.

În privinţa specialităţii de hematologie, cei mai mulţi medici, respectiv 122 de hematologi, se află Bucureşti. La polul opus se află cinci judeţe care nu au niciun medic hematolog, respectiv Bacău, Călăraşi, Giurgiu, Ilfov şi Tulcea. Situaţia este departe de a fi optimă şi în alte judeţe, în care există un singur medic hematolog.

„Una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate românesc o reprezintă numărul insuficient de medici, mai ales în anumite specialităţi, precum şi distribuţia acestora la nivel naţional. Trebuie să aducem specialiştii mai aproape de pacienţi, mai aproape de oameni, de comunităţile în care aceştia trăiesc”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele CMR.

„Ca preşedinte al Colegiului Medicilor din România, dar şi ca medic hematolog, observ şi mă confrunt zilnic cu lipsa unei reţele perfect funcţionale de medici hematologi cu o distribuţie uniformă la nivel naţional a acestora. Avem pacienţi care, din păcate, din cauza lipsei de medici din specialitatea hematologie în diverse zone, trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a beneficia de un consult hematologic. Vorbim în multe situaţii inclusiv de cazuri grave, iar aceşti pacienţi nu pot beneficia în judeţul de domiciliu de un medic hematolog. Fac un apel pentru o implicare mai mare inclusiv a autorităţilor locale, dar şi a conducerilor unităţilor medicale din fiecare judeţ de a atrage medici pe specialităţile deficitare”, a mai spus prof. dr. Daniel Coriu.

În România au funcţionat anul trecut peste 63.000 de unităţi sanitare, dintre care 52.000 de unităţi în mediul urban şi 11.000 în mediul rural, se mai arată în comunicat. Astfel, în 2020 au funcţionat 535 de spitale, 150 de unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.