Din aceeași categorie
Principalele cauze pentru această situaţie sunt: reţeaua disproporţionată a centrelor de tratament, accesul dificial al pacienţilor la medicaţie şi lipsa medicilor hematologi.
Doar o jumătate din pacienţii cu hemofilie sunt trataţi
La sfârşitul lunii octombrie, a fost lansată prima analiză cu privire la impactul economic şi social al hemofiliei în România. Studiul a fost realizat de compania EY România, la solicitarea Roche România, cu 2017 drept an de referinţă.
Potrivit analizei, în România trăiesc 1.615 persoane care suferă de hemofilie, însă doar jumătate din aceşti pacienţi primesc tratament prin Programul Naţional de Hemofilie. Mai exact, în ultimii cinci ani, numărul mediu de pacienţi trataţi anual a fost de aproximativ 850.
Conform analizei, finanţarea nu este o barieră de acces la tratament. În pofida creşterii de 2,5 ori a bugetului alocat Programului Naţional de Hemofilie (de la 70 mil lei în 2016, la 179 mil lei în 2018), persoanele diagnosticate cu hemofilie întampină o serie de dificultăţi în accesul la tratament.
„Noi nu am fost suficient de pregătiţi să folosim acest buget, având atâţia ani în care am fost subfinanţaţi”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu, directorul Centrului de Hematologie şi Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni şi vicepreşedintele Societăţii Române de Hematologie. „Vedeţi, hemofilia este o boală specială. Este nevoie de hematologi care să înţeleagă boala. Este vorba de o echipă multidisciplinară, nu numai de un hematolog. Avem nevoie şi de chirurg, şi de ortoped, şi de stomatolog, şi de kinetoterapeut. Din păcate, sistemul medical românesc nu a fost pregătit pentru acest lucru”.
302.500 km/an, parcurşi de pacienţii cu hemofilie pentru tratament
În cadrul studiului, cele mai des menţionate bariere de acces, din perspectiva medicilor, au fost: existenţa a doar trei centre de tratament în ţară (unul la Bucureşti şi două în judeţul Timiş), diferenţe majore între accesul la tratament şi servicii medicale între persoanele domiciliate în centre urbane mari faţă de cele din oraşe mai mici sau din mediul rural, precum şi lipsa de informare asupra posibilităţilor de tratament. Potrivit medicilor, aceste bariere duc la o gestionare deficitară a hemofiliei în România.
În ceea ce priveşte aspectul economic şi social al bolii, potrivit rezultatelor studiului, costurile totale ale hemofiliei în România sunt de 160 milioane RON anual (35 milioane EUR), din care 91% reprezintă costuri directe, respectiv diagnostic, tratament şi monitorizare a bolii, în timp ce 9% sunt costuri indirecte (pierderi de productivitate, pensii şi indemnizaţii de handicap, concedii, transport). Comparativ cu alte state membre UE, costul mediu per pacient (21.000 EUR) este de 8-9 ori mai mic faţă de costurile similare din Germania, Italia, Franţa, Spania şi Marea Britanie şi se află în segmentul inferior al costurilor, comparativ cu celelalte state UE.
Indicatori ai activității spitalelor, disponibili printr-o aplicație CNAS
CNAS a lansat o aplicație ce are ca scop oferirea unei imagini clare, de ansamblu, asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România. Aceasta poate fi accesată de toți cei interesați să înțeleagă...
Senatul dă undă verde platformei din cadrul PIAS, destinate asiguraților
Începând cu cel de-al doilea semestru al acestui an, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar urma să înceapă dezvoltarea platformei destinate asiguraților, ca o funcționalitate a PIAS.
...
CNAS anunță adoptarea unor măsuri pentru un sistem de sănătate „mai eficient și mai transparent”
CNAS a anunțat adopatarea unor măsuri pentru eficientizarea și modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.
...