Primul lapte, colostrul, poate fi considerat primul vaccin de care copilul beneficiază, a subliniat prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Săptămânii Internaţionale a Alăptării, 1-7 august. Cu toate acestea, în România, doar un sfert din nou-născuţi sunt hrăniţi exclusiv la sân, în comparaţie cu un procent de 40%, la nivel global.

„Colostrul poate fi considerat un prim vaccin (…). Acesta conţine o cantitate foarte mare de anticorpi, din clasa imunoglobulinelor A, care protejează mucoasele de la nivelul cavităţii bucale, nasului şi tubului digestiv. Există studii care au demonstrat că frecvenţa îmbolnăvirii copiilor, la boli infecţioase mă refer, este incomparabil mai mică în cazul copiilor hrăniţi natural, prin alăptare”, a explica prof. dr. Alexandru Rafila.

2011: Doar 16% dintre mame alăptau exclusiv la sân

Deşi, în prezent, doar un sfert din nou-născuţii din România sunt hrăniţi prin alăptare, totuşi numărul acestora a crescut în ultimii ani, a explicat Pieter Bult, reprezentantul Unicef în România.

„Unicef, Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului au realizat un studiu în 2011 (poate nu cel mai reprezentativ), care a relevat rate foarte mici pentru alăptarea la sân în România. 16% din copii erau atunci hrăniţi exclusiv la sân. Din fericire, studiul a fost refăcut în 2015 şi procentul de hrănire la sân crescuse la 29-30%. Din nefericire, Ministerul Sănătăţii nu publică datele oficiale pentru România. Acest studiu Unicef este tot ce avem, dar ne arată că procentul de hrănire exclusiv la sân a crescut în ultimii ani, ceea ce e un semn bun”, a explicat Pieter Bult.

Alăptare reduce riscul de cancer mamar şi diabet

Pieter Bult şi dr. Ruxandra Pleşea, medic diabet, nutriţie şi boli de metabolism, au punctat beneficiile alăptării care sunt atât pentru copil, cât şi pentru mamă.

„Studii recente arată că alăptarea reduce riscul cancerului mamar şi până la 20.000 de vieţi sunt astfel salvate anual, prin alăptare, deoarece femeile nu mai dezvoltă cancer de sân”, a explicat Pieter Bult, reprezentantul Unicef în România.

Cu toate acestea, este important ca mama să aibă grijă de alimentaţia sa şi chiar să ia în considerare suplinirea dietei cu suplimente alimentare.

„Pentru binomul mamă-copil, dieta mamei este importantă. Tehnic, dacă e să ne referim la câţiva nutrienţi-cheie care trebuie să existe în dieta mamei, putem vorbi în primul rând despre acizii graşi de tip Omega-3, care dacă lipsesc din dietă şi neputând fi produşi de corpurile noastre, e clar că va lipsi şi din laptele matern şi din alimentaţia bebeluşului, iar acest lucru duce la probleme. Întreaga noastră societate suferă de lipsa acizilor graşi de tip Omega-3, însă pentru bebeluş aceştia sunt necesari pentru constituirea membranelor, pentru dezvoltarea acuităţii vizuale, pentru dezvoltarea neuromotorie, pentru crearea unor fenotipuri imunitare etc.”, a explicat dr. Ruxandra Pleşea.

„Trebuie să încurajăm simultan naşterea naturală şi alăptarea”

Cum am putea creşte procentul mamelor care alăptează exclusiv la sân? Profesorul Alexandru Rafilă consideră că esenţială este consilierea femeilor gravide, în centre comunitare.

„În primul rând, femeile gravide trebuie să se prezinte la un medic de familie sau la un centru de asistenţă maternală, iar dacă nu avem, ar trebui să creăm astfel de centre. Ar trebui să poată să primească toate informaţiile legate de avantajele alăptării, care se referă la copil, în primul rând, dar se referă şi la mamă. (...) Graviditatea, naşterea pe cale naturală şi alăptarea sunt fiziologice. Nu este vorba de o modă. Noi, din păcate, ne găsim în situaţia în care considerăm că naşterea pe cale naturală este o povară şi foarte multe dintre femeile din România preferă operaţia cezariană, fără să existe o indicaţie medicală pentru aceasta. Operaţia cezariană reduce procentajul mamelor care alăptează. Naşterea naturală favorizează alăptarea şi atunci trebuie să încurajăm ambele elemente”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila.

Pieter Bult a punctat, de asemenea, că alăptarea şi contactul direct cu bebeluşul scad riscul de abandonare a acestui. O corelaţie de luat în calcul, în condiţiile în care 1000 de copiii sunt abandonaţi, anual, în România.