Din aceeași categorie
Pe 25 septembrie a fost marcată Ziua Mondială a Plămânului. Cu acest prilej, medicul pneumolog Beatrice Mahler a transmis un mesaj și a prezentat câteva informații despre poluare.
În opinia sa, ziua de 25 septembrie (Ziua Plămânului) ar fi un moment oportun să ne punem o întrebare simplă, dar cu un răspuns complex: „Noi ce aer respirăm?”.
„Poluarea nu înseamnă doar un miros neplăcut sau o atmosferă apăsătoare. Ea induce mecanisme biologice complexe care potențează și amplifică riscul unor afecțiuni grave: pulmonare, cardiovasculare, neuroendocrine”, a punctat dr. Beatrice Mahler.
Ea a atras atenția în mesajul său publicat pe o rețea de socializare că „în multe zone din Capitală, particulele PM2.5, PM10 și diverse substanțe chimice depășesc frecvent pragurile maxime admise de legislația europeană”.
Printre acești poluanți, un factor extrem de nociv este hidrogenul sulfurat (H₂S), afirmă medicul citat. Expunerea frecventă sau cronică la H₂S, chiar și la concentrații scăzute sau moderate, are un impact dublu asupra populației, atât fiziologic, cât și psihologic, explică dr. Beatrice Mahler:
La nivel respirator: H₂S, respectiv hidrogenul sulfurat, este un gaz puternic iritant pentru căile și mucoasa respiratorie. Expunerea repetată provoacă lăcrimare, senzație de arsură, iritații ale gâtului, tuse seacă și apăsare toracică. Pentru persoanele cu astm, bronșită cronică sau alte afecțiuni pulmonare preexistente, gazul poate declanșa pusee acute de boală prin accentuarea inflamației.
Efecte sistemice generale: Reacțiile organismului depășesc sfera pulmonară. Durerile de cap, stările de greață, amețeala, oboseala nejustificată și lipsa poftei de mâncare sunt răspunsuri frecvente la expunerea la mirosuri sulfurate persistente.
Impact psihologic și stres cronic: H₂S, adică hidrogenul sulfurat, are un prag olfactiv extrem de scăzut, putând fi detectat de la valori de doar 1–5 µg/m³. Populația expusă constant la mirosul caracteristic de „ouă stricate” are afectată calității vieții. Prezența lui continuă, mai ales în timpul nopții, împiedică odihna, provoacă tulburări de somn, anxietate, iritabilitate și un stres cronic secundar care ajunge să suprasolicite sistemul cardiovascular.
Accentul pus pe informarea corectă
Tot doctorița Beatrice Mahler atrage atenția asupra măsurilor care pot fi luate.
„Ce putem schimba la nivel individual și ce măsuri ferme trebuie luate la nivel de comunitate? Până la aplicarea soluțiilor este nevoie de informare corectă și de implicare reală din partea tuturor, dar mai ales a autorităților responsabile să ne protejeze sănătatea.”
Sursa foto: https://www.pexels.com/photo/photo-of-smoke-pollution-during-dawn-7071084/
Curs opțional la UMFCD: medicina narativă și comunicarea medic-pacient
Medicina, astăzi, cumulează: pasiunea, știința și comunicarea, ca elemente centrale ale relației medic-pacient.
...
Poluarea cauzează tot mai multe cazuri de cancer pulmonar
Rezultatele unei cercetări efectuate de medici români arată că, în România, statistic, aproximativ 24% dintre decesele asociate cancerului pulmonar pot fi explicate parțial prin nivelul de poluare din aer.
...
Screeningul cancerului pulmonar, o necesitate în România
În România sunt necesare măsuri rapide și ferme pentru diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar, a subliniat conf. dr. Beatrice Mahler, de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar.
...