Dr. Elena Ciupercă este specialist gastroenterolog cu competenţe în ecografie generală, în endoscopie digestivă diagnostică şi este parte din echipa de gastroenterologi din clinica DigestMed, unde realizează explorări de tipul ecografiei abdominale, endoscopiei digestive superioare, colonoscopiei în scopul evaluării complete a pacienţilor cu patologie digestivă.


Helicobacter Pylori pare vinovată de multe probleme sau afecţiuni şi nu doar din sfera digestivă. Ce este ea şi cum îşi manifestă prezenţa?

Dr. Elena Ciupercă: H.Pylori este o bacterie foarte inteligentă, fiindcă în stomac, din cauza mediului extrem de acid, supravieţuiesc foarte puţine bacterii. Ea, însă, este una care păcăleşte acest mediu acid şi stă la „căldură”, sub stratul de mucus. El este foarte bine echipat, încât să se poată mişca cu uşurinţă în stratul de mucus şi modifică şi PH-ul local prin faptul că produce o enzimă, numită urează, care scindează ureea în amoniac şi dioxid de carbon, prin urmare alcalinizează mediul, aşa încât în spaţiul pe care îl ocupă să aibă un mediu favorabil. Se simte bine acolo, se poate agăţa de celulele stomacului şi poate produce leziuni şi inflamaţii la acel nivel. Aceasta este cea mai clară şi consistentă corelaţie.

Toate persoanele colonizate cu Helicobacter Pylori au gastrită cronică.

Mai departe, în funcţie de localizarea la nivelul stomacului, dar şi de alţi factori, pot să apară şi modificări suplimentare: leziuni de atrofie sau de metaplazie intestinală, anumite modificări ale mucoasei stomacului, care sunt în zona celor pre-neoplazice.

Desigur, aceasta nu este evoluţia valabilă pentru toată lumea, iar cei mai mulţi dintre pacienţi rămân la o gastrită cronică. Să zicem că un pacient din 100 ajunge să dezvolte, după 40 de ani, cancer gastric într-o schemă generată de această bacterie.

Helicobacter pylori este responsabil pentru dezvoltarea unui anumit tip de limfom, limfom MALT, tocmai prin selectarea unor celule în răspunsul inflamator local.


Care sunt manifestările care ar trebui să ne alarmeze?

Dr. Elena Ciupercă: Helicobacter poate să se manifeste fără niciun simptom, iar semnele infecţiei cu această bacterie nu sunt specifice.

Dar, dacă ne doare stomacul persistent sau semnificativ, e normal să ne prezentăm la medic. În fucţie de vârstă şi de factori de risc, se poate decide testarea ulterioară.


Care sunt testele care pot arăta prezenţa acestei bacterii? Sau prezenţa ei poate apărea la o investigaţie sumară?

Dr. Elena Ciupercă: Această bacterie nu apare în analizele uzuale, dar există mai multe tipuri de teste ce se pot face: teste serologice, care detectează prezenţa anticorpilor în sânge. Acestea însă nu au o acurateţe foarte mare, în sensul că bacteria poate fi prezentă, iar anticorpii să nu existe în sânge sau bacteria să fi fost eradicată, iar anticorpii să existe în continuare în sânge. În plus, există testul respiratoriu, la uree, care se bazează pe enzima despre care vorbeam mai devreme, poate detecta prezenţa enzima urează, despre care am povestit. Apoi, trebuie dozat dioxidul de carbon în aerul expirat. Din păcate, testul standard, aşa cum apare el în ghiduri, nu este disponibil în România.

Totodată, mai există testele endoscopice: testul rapid la urează, care foloseşte detecţia aceleiaşi enzime a bacteriei, şi care prevăd un indicator care îşi schimbă culoarea, în albastru sau în roşu. De asemenea, mai există examenul histopatologic, dacă este nevoie de a preleva biopsii din stomac din pricina faptului că mucoasa este deteriorată, care poate descoperi bacteria la examen microscopic.


Cum se face contagiunea?

Dr. Elena Ciupercă: Vorbim despre transmitere fecal-orală, gastro-orală şi, posibil, oral-orală, iar aici vorbim despre fie mâinile murdare, fie evoluţia în cadrul unei boli acute gastro-intestinale, cu prezenţa unor forme diareice sau lichide, vărsături. Transmiterea oral-orală, adică prin sărut nu este încă foarte bine probată, în sensul că foarte rar găsim Helicobacter în salivă sau în placa dentară. De obicei, dobândim H. Pylori din copilăria precoce şi-l purtăm cu noi toată viaţa. Deci, este o aglutinare în familie de infecţie cu H. Pylori.


Dispariţia bacteriei din mucoasa stomacului aduce cu sine şi dispariţia bolii?

Dr. Elena Ciupercă: Dacă această gastrită, care întotdeauna ajunge la cronicizare, este descoperită în stadii incipiente, poate fi vindecată. Dacă între timp s-au produs leziuni, atrofie extensivă, metaplazie intestinală, clar nu mai există drum de întoarcere.

Acel limfom al stomacului intră în remisiune adesea doar cu tratament de eradicare pentru H. Pylori.


Ce se întâmplă la copii?

Dr. Elena Ciupercă: La copii dă o gastrită uşoară, iar de cele mai multe ori copiii sunt asimptomatici. Nu există risc de cancer la copii din cauza infecţiei cu H. Pylori, nici ulcerul nu este un risc pentru ei. Deci, în privinţa copiilor nu vorbim despre riscuri majore în privinţa infecţiei cu H. Pylori.

Tratamentul, în cazul în care este descoperită infecţia, se face doar cu anumite antibiotice, fiindcă majoritatea celor care acţionează împotriva H. Pylori nu pot fi administrate la copii, mai ales la cei mai mici dintre ei. Deci, posibilităţile de tratament sunt limitate. Pe scurt, nu există nicio indicaţie de testare fără motiv la copii şi de tratament, chiar dacă există în familie. Dacă nu există o problemă serioasă, digestivă prezentă la copil, nu ne gândim nici la testare, nici la tratament.


Medic