Preşedintele Societăţii Multidisciplinare a Medicilor Rezidenţi, dr. Ionuţ Mirea, vorbeşte într-un interviu pentru MedicHub despre ce a însemnat perioada pandemiei pentru medicii rezidenţi din România. Medic rezident psihiatru la Spitalul Clinic „Dr. Alexandru Obregi”a din Capitală, Ionuţ Mirea a văzut în aceste zile cât de importantă este colaborarea spitalelor cu societatea civilă. „În momentul în care populaţia respectă regulile impuse de Ministerul Sănătăţii, de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi de toate structurile abilitate de la nivelul statului, numărul de cazuri se va reduce şi, astfel, şi noi vom putea să oferim servicii medicale în condiţii mult mai bune pentru pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19”, spune medicul rezident.
MedicHub: Medicii rezidenţi s-au aflat şi se află în prima linie în lupta cu COVID-19. Cum aţi trăit perioada asta?
Dr. Ionuţ Mirea: Colegii noştri din specialităţile de linia întâi, adică medicina de urgenţă, bolile infecţioase, anestezia şi terapia intensivă au ajuns la un grad de oboseală cronică foarte mare. Deja turele sunt tot mai greu de susţinut după atât de multe luni. Sunt colegi care lucreză în schimburi de 12 cu 24 de ore, sunt colegi care fac trei gărzi în fiecare săptămână – pe terapie intensivă sau boli infecţioase- pentru a putea să susţinem şi pentru a putea să îngrijească un număr cât mai mare de pacienţi.
MedicHub: Ce se întâmplă cu gărzile medicilor în această perioadă?
Dr. Ionuţ Mirea: Pe specialităţile care nu sunt de linia întâi, programul se efectuează în regim normal, din ce văd eu în spitalul în care lucrez şi în celelalte spitale. Într-adevăr, sunt situaţii în care se efectuează un număr mai mare de gărzi în condiţii de siguranţă din punct de vedere epidemiologic. Pe specialităţile de linia întâi se lucrează în ture - o săptămână da, una nu - pentru că deja situaţia în care ne aflăm nu mai este o cursă contra cronometru, este un maraton cu care trebuie să ne obişnuim şi pe care trebuie să îl susţinem pentru ani de zile.
MedicHub: Ce ar trebui schimbat, astfel încât situaţia rezidenţilor să se schimbe?
Dr. Ionuţ Mirea: Primele schimbări care ar trebui să apară vin din rândul populaţiei. În momentul în care populaţia respectă regulile impuse de Ministerul Sănătăţii, de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi de toate structurile abilitate de la nivelul statului, numărul de cazuri se va reduce şi, astfel, şi noi vom putea să oferim servicii medicale în condiţii mult mai bune pentru pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19. Poate ar trebui să avem o mai bună comunicare între unităţile sanitare, o sistematizare a turelor şi gărzilor în funcţie de necesarul fiecărui judeţ sau localităţi. De exemplu – în Bucureşti numărul locuitorilor este foarte mare şi, astfel, trebuie susţinute mult mai multe paturi, mult mai multe secţii. Iar în judeţele care nu au programe de rezidenţiat şi care nu sunt centre universitare, să se creeze procedurile necesare pentru a putea să îmbunătăţim calitatea serviciilor medicale.
MedicHub: Anul trecut, rezidenţiatul a avut loc mai târziu din cauza unor neconcordanţe între Ministerul Educaţiei, rămas fără ministru, şi Ministerul Sănătăţii. Ce ştiţi despre examenul din acest an?
Dr. Ionuţ Mirea: Anul acesta, este programat la jumătatea lunii noiembrie, cum a fost întotdeauna. Momentan, nu există modificări pentru examenul de rezidenţiat. Doar că, din cauza situaţiei epidemiologice în care ne aflăm, orice este posibil. Ştim doar că admiterea la facultăţile de medicină se va desfăşura în condiţii de siguranţă epidemiologică, în spaţii largi, cu espectarea măsurilor de siguranţă. Dar în cazul examenului de rezidenţiat, care ar trebui să urmărească acelaşi tipar de siguranţă epidemiologică, există o posibilitate reală a amânării, o posibilitate reală a unor modificări pentru a ne adapta la situaţia pe care o vom avea în noiembrie. Această incertitudine şi creşterea numărului de cazuri de coronavirus nu oferă o cumva o garanţie pentru un examen de rezidenţiat în condiţii normale.
MedicHub: Rectorii au propus, şi ministrul Sănătăţii a acceptat, ca, începând din acest an, bibliografia de la examenul de rezidenţiat să fie înlocuită cu „un material bibliografic internaţional”. Ce înseamnă acest lucru pentru pregătirea viitorilor medici?
Dr. Ionuţ Mirea: În primul rând, această propunere din partea universităţilor de medicină şi farmacie din ţară a venit în urma unei statistici realizate de Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România împreună cu Societatea Medicilor Rezidenţi, împreună cu federaţiile studenţeşti de medicină şi farmacie dentară. În urma demersului nostru, conducerile universităţilor au primit această schimbare ca fiind benefică. Noi credem că este benefică. Pregătirea actuală pentru intrarea în rezidenţiat este cu mult în urmă faţă de normele internaţionale şi faţă de ghidurile actuale, realitatea din spital este diferită faţă de ce este prezentat în cărţile respective. Curricula actuală şi formatul grilelor din cadrul examenului de rezidenţiat nu reflectă pregătirea din cei 6 ani de facultate, nu reflectă nici măcar anumite aptitudini clinice. Este un examen pur teoretic, este un examen greoi, un examen în care absolvenţii de medicină sunt supuşi doar unor exerciţii extensive de memorie, nu neapărat unei judecăţi medicale pentru a beneficia de ea în anii de pregătire la rezidenţiat. Un examen de rezidenţiat adus la norme internaţionale ar creşte, în primul rând, calitatea informaţiei cu care un tânăr medic rezident intră în pregătirea rezidenţiatului. Acum, nu există o sistematizare în pregătirea examenului de rezidenţiat din perspectiva conţinutului ştiinţific.
MedicHub: Cu ce rămâneţi dumneavoastră după această perioadă de pandemie?
Dr. Ionuţ Mirea: Am învăţat cât de importantă este colaborarea şi interdisciplinaritatea, în acelaşi timp, am învăţat cât de importantă este comunicarea între sistemul medical şi societatea civilă, dar şi cea între sistemul medical şi celelalte structuri ale statului, pentru că orice sistem, care până acum a fost tratat independent, nu a putut să se descurce de unul singur în aceste condiţii. Tocmai de aceea credem că în continuare este nevoie de o colaborare activă şi constantă între sistemul medical şi populaţie.