Numărul cazurilor noi de afecţiuni tiroidiene s-a dublat, între 2010 şi 2016, atrag atenţia iniţiatorii campaniei de informare „Feţele ascunse ale disfuncţiilor tiroidiene”, ajunsă la a treia ediţie. Principala cauză este, însă, creşterea accesului şi îmbunătăţirea posibilităţile de diagnostic şi tratament.

„Prevalenţa bolilor tiroidiene a crescut pentru că trăim în nişte condiţii stresante, pentru că există o serie întreagă de noxe care atacă tiroida, pentru că trăim într-o ţară cu deficit de iod, dar mai ales datorită faptului că posibilităţile noastre de diagnostic şi tratament s-au îmbunătăţit, iar pacienţii au devenit conştienţi de anumite simptome şi se prezintă la medic. Ceea ce ne-a permis colectarea unei baze de date importante, pe care decidenţii ar trebui să o folosească pentru elaborarea unor programe de screening sau a unor programe de sănătate în acest sens. În 2016, s-au înregistrat în România 83.413 cazuri noi de boli tiroidiene, adică de două ori mai mult decât în anul 2010. Dintre acestea, 12.577 au fost cazuri noi de hipotiroidism şi 9.575 au fost cazuri noi de hipertiroidie.”, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, medic endocrinolog şi consilier de stat al Administraţiei Prezidenţiale.

Colaborarea cu medicii de familie, cardiologi şi ginecologi

Dr. Raluca Trifănescu a subliniat importanţa colaborării cu medicii din alte specialităţi (ginecologie, cardiologie, psihiatrie), în contextul în care simptomele sunt similare cu cele generate de alte afecţiuni, şi cu medicii de familie ce pot realiza analizele tiroidiene de sânge, decontate de CNAS, pentru pacienţii lor.

Stire_Afectiuni Tiroidiene

„O asociere de care medicii ginecologi trebuie să ţină cont este aceea că tiroidita autoimună se asociază cu o rată mai mare de infertilitate şi de avorturi precoce în săptămâni mici de sarcină. Deci, femeile care suferă fie de fertilitate, fie de avorturi recurente, trebuie investigate şi din punct de vedere al funcţiei tiroidiene, şi din punct de vedere al prezenţei anticorpilor antitiroidieni”, a explicat şef. lucrări dr. Raluca Trifănescu, medic endocrinolog la Institutul Naţional de Endocrinologie C.I Parhon.

Atenţie la medicamentele destinate aritmiilor

Medicii cardiologi trebuie să monitorizeze constant pacienţii cu afecţiuni tiroidiene şi aritmie cardiacă, cărora li se administrează amiodaronă, unul din cele mai eficient medicamente antiaritmice.

„Un comprimat de 200 mg conţine 70 mg de iod, necesarul optim de iod fiind de 150 de micrograme. Deci este o supraîncărcare iodată semnificativă, iar pacienţii sunt pe acest medicament perioade lungi de tratament şi atunci trebuie monitorizaţi periodic din punct de vedere a funcţiei tiroidiene, de regulă la 3 luni sau dacă apar simptome sugestive de disfuncţie tiroidiană, fie hipo, fie hipertiroidiană”, a declarat şef lucrări dr. Raluca Trifănescu.

„Există un medicament numit dronedaronă, care are o structură chimică similară, care nu conţine iod, dar care nu se comercializează în România. Dar eficienţa lui este mai redusă decât a medicamentului clasic şi are şi un profil diferit de reacţii adverse. Deci, doar reacţiile adverse tiroidiene sunt acceptabile, în schimb determină alte reacţii adverse pe care amiodarona nu le are. Deci, pacienţii trebuie monitorizaţi periodic şi o dozare de hormoni tiroidieni ori de câte ori simptomatologia pacientului sugerează această indicaţie”, a explicat şef lucr. dr. Trifănescu.

Campania „Feţele ascunse ale disfuncţiilor tiroidiene”

Rozalina Lepădatu, preşedinte Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), a subliniat importanţa unei legături strânse medic-pacient, deoarece, sub tratament, pacienţii cu afecţiuni tiroidiene pot duce o viaţă normală şi preveni complicaţiile.

„Afecţiunile hipotiroidiene şi hipertiroidiene nu sunt afecţiuni atât de grave încât să pună viaţa în pericol, precum alte boli, dar ele creează un teren, cum a spus şi dna dr. Trifănescu, şi influenţează tot ce se întâmplă în viaţa noastră. Şi de aceea este bine să mergem la doctor şi să avem discuţii regulate cu medicul nostru”, a declarat preşedintele Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.

Hormonii tiroidieni influenţează buna funcţionare a întregului organism. De aceea, atunci când apar disfuncţii tiroidiene pot apărea simptome dintre cele mai diverse, de la transpiraţie excesivă, senzaţii de sugrumare, până la probleme articulare ori musculare. Oricât de ascunse ar fi faţetele disfuncţiilor tiroidiene, este important ca pacienţii să le recunoască şi să meargă la medic pentru un diagnostic corect. Cele mai frecvente simptome ale afecţiunilor tiroidiene sunt:

•             Fluctuaţiile greutăţii, constipaţia (în lipsa schimbării dietei alimentare);

•             Oboseala cronică  (starea de oboseală ce durează mai mult de 6 luni, însoţită de dureri ale muşchilor, migrene şi probleme ale digestiei);

•             Ciclul menstrual neregulat şi scăderea libidoului;

•             Ritmul cardiac crescut, asociat cu stările de nervozitate şi/sau iritabilitate;

•             Stările de anxietate sau depresie (în lipsa unor cauze externe);

•             Senzaţia de sugrumare, asociată cu apariţia dificultăţilor la înghiţire;

Campania a fost lansată pe 22 mai în cadrul unui eveniment organizat la şi se desfăşoară pe tot parcursul anului 2019. Ajunsă la a treia ediţie, campania „Feţele ascunse ale disfuncţiilor tiroidiene” este organizată de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), în parteneriat cu Administraţia Prezidenţială, Societatea Română de Endocrinologie şi cu Societatea Română de Psihoneuroendocrinologie.