Epidemiologul Geza Molnar a explicat, într-un interviu pentru MedicHub, de ce au existat focare de infecţie în spitale şi cum trebuie să se protejeze medicii în continuare împotriva infecţiei cu noul coronavirus. Medicul spune că, în toamnă, s-ar putea să avem din nou focare de SARS-CoV-2, dar indicele de gravitate va mai scădea şi vom avea „focare de gripă”. Epidemiologul precizează că, în România, sunt încă puţine cazuri de infectare cu noul coronavirus. O posibilă explicaţie este că, în anii '90, au existat mai multe cazuri de infectare cu virusuri din  familia coronaviridelor.

MedicHub: De ce, în România, sunt mai puţine cazuri grave de COVID-19 decât în alte ţări afectate de acest coronavirus?
Prof. dr. Geza Molnar: Domnul profesor Alexandru Rafila a pus întrebarea dacă există bănci de seruri pe care am putea testa. Pe vremea când eu eram şef de secţie, am avut un laborator foarte bun de serologie. În 1993, o colegă de-a noastră, Romana Şerban Rebreanu, a găsit la spitalele  de pneumologie, prin probe de laborator, până la 14% din cazurile totale de viroze diagnosticate ca şi coronavirus, vorbesc, acum, în general de familia coronaviridelor. Antigenele pentru testare, de atunci, care au fost hemaglutino- inhibare, au fost funizate de Institutul Cantacuzino. Eu sunt convins că ei pot furniza şi date privind prezenţa coronaviridelor pe teritoriul României. Acest lucru ar putea să explice una dintre marile întrebări care se pun acum: de ce la noi sunt atât de puţine cazuri grave şi de ce sunt multe cazuri asimptomatice sau oligosimptomatice, care trec în 3-4 zile? Deci, ar fi o posibilă explicaţie privind reacţiile încrucişate de apărare.  

MedicHub: Sunt voci care spun că, la toamnă, epidemia de COVID-19 va reizbucni. Este valabilă această teorie?
Prof. dr. Geza Molnar: Eu consider că o izbucnire epidemică teritorială nu durează mai mult de 6-8 săptămâni, sau maximum 10 săptămâni. Vedem acest lucru în Europa, că peste tot a început scăderea, exceptând două ţări. Inclusiv în România, chiar dacă unii fabrică un număr de cazuri în plus. Virusul trece la alte teritorii, la alte populaţii, dar, în sezonul de iarnă, vom avea din nou focare de SARS-CoV-2, cu toate că sperăm ca indicele de gravitate va mai scădea şi vom avea”focare de gripă.

MedicHub: Când consideraţi că vom putea avea un vaccin care să pună capăt pandemiei?
Prof. dr. Geza Molnar: Dacă luăm problema strict a producţiei vaccinului într-un număr suficient şi la un preţ acceptabil, mai repede de un an şi jumătate nu cred că se va putea. Dacă cineva oferă un vaccin în următoarele trei luni sau şase luni, cum sunt anumite promisiuni, îmi ridic pălăria, dar eu nu mă vaccinez, pentru că nu am încredere în acest vaccin. 

MedicHub: Care sunt factorii care au dus la declanşarea focarelor de infecţie din spitale?

Prof. dr. Geza Molnar: Fără nicio discuţie este recunoscut şi a fost recunoscut inclusiv în textul unui ordin de ministru, că, la început, a existat o lipsă a mijloacelor de protecţie adecvată conform unei transmiteri aerogene a unei infecţii virale  respiratorii. Acesta a fost unul din motivele principale. Al doilea motiv este partea de concept şi de însuşire a problemelor de precauţiune respiratorie de către personalul medico-sanitar. La începutul epidemiei, adică la sfârşit de februarie - început de martie, s-a spus că e viroză respiratorie, deci comportamentul şi precauţiunile necesare au lipsit sau au fost mai deficitare. De aceea, în unele unităţi sanitare a apărut o serie de cazuri de infecţie atât la personalul medico-sanitar, cât şi la bolnavii asistaţi. Cert este că transmiterea intraspitalicească a existat. Iar al treilea motiv este acela că poţi să faci orice, dar în condiţiile unor spitale vechi de 20-30-50 de ani, circuitele şi separarea completă a ariei, cu posibilitate mai scăzută şi risc mai scăzut de infecţie nu poate fi realizată, nu poţi să transformi într-o săptămână sau două spitalele. Din acest motiv, au fost luate anumite măsuri de desemnare a unităţilor sau secţiilor de linia întâi, de suport s.a.m.d. Nu este o mare surpriză că medicii au fost infectaţi în număr mare, pentru că la fel s-a întâmplat şi în cazul SARS, din 2001-2003.

MedicHub: Consideraţi că măsurile de protecţie trebuie respectate în continuare şi după 15 mai, când se ridică starea de urgenţă?

Prof. dr. Geza Molnar: Sunt binevenite măsurile şi precauţiunile luate, dar nu cu izolare şi carantinare a la long, pentru că nu este suportabil nici din punct de vedere uman, iar, pe lângă asta, nu poţi să neglijezi existenţa altor patologii din ţară. Oricât de mare a fost atingerea epidemică a coronavirusului, la noi, reprezintă o mică parte din mortalitatea generală, cât şi din morbiditatea generală. În ceea ce priveşte infecţiile intraspitaliceşti, nozocomiale sau asociate asistenţei medicale, fără nicio discuţie, acum, după toate metodologiile şi precauţiunile luate, dacă le respectăm vom mai avea infectări, dar mai puţine. Însă, mortalitatea în cazul coronavirusului nu este una atât de exagerată, încât să fie motiv de panică sau de o teamă exagerată de o posibilă reîntorcere a virusului.