Cifra de afaceri a pieţei serviciilor medicale private din România a crescut cu 11% faţă de 2019 şi a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei în 2020. Pentru 2021, analiştii KeysFin estimează depăşirea pragului de 17 miliarde de lei, pe fondul procesului de testare şi al cererii crescute de servicii din privat, în contextul direcţionării eforturilor din spitalele publice către tratarea pacienţilor COVID-19.
Rezultatul net - profit minus pierdere netă - al furnizorilor de servicii medicale private a crescut cu 16% faţă de 2019 şi a fost de 312 ori (+31.080%) mai mare decât minimul istoric atins în 2011, atingând valoarea de 2,6 miliarde de lei în 2020, datorită condiţiilor pe care pacienţii români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatură performantă, spaţiile de consult, tratament şi intervenţii, forţa de muncă profesionistă, se arată într-un comunicat.
„În contextul unui sistem public de sănătate depăşit, care s-a concentrat pe gestionarea pandemiei de COVID-19, lăsând la o parte ceilalţi pacienţi, operatorii medicali privaţi au venit în sprijinul cetăţenilor şi au răspuns exact acestor nevoi. Tendinţa de creştere susţinută a acestei pieţe, bazată pe investiţii şi profesionalism se va menţine pe termen mediu. Sistemul public de sănătate ar trebui să urmeze modelele occidentale, mai eficiente şi să înceapă să pună mult mai mult accent pe educaţie şi prevenţie, spre exemplu prin programe naţionale de screening, iar printr-o schemă de finanţare public-privată, pe modelul sistemului de pensii, susţinută şi de fondurile europene, să profite de această oportunitate rară, astfel încât România să-şi reclădească infrastructura sanitară. O abordare proactivă ar trebui să includă existenţa know-how-ului atât în software cât şi din medicină şi să acopere segmentul de new healthcare care este definit în prezent de avansul tehnologiei, al telemedicinei şi al inteligenţei artificiale”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.
Piaţa serviciilor medicale private este una dintre puţinele în care numărul de companii a crescut substanţial, cu 9% faţă de 2019 şi cu 125% faţă de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.
Şi forţa de muncă a crescut cu 1,3% faţă de 2019 şi a fost cu 75% peste nivelul din 2011, ajungând la aproape 78.000 de angajaţi în 2020.
Topul celor mai mari companii după cifra de afaceri a rămas neschimbat în ultimii ani. Toţi cei trei jucători şi-au majorat însă cota de piaţă, astfel că Centrul Medical Unirea SRL, cunoscut publicului sub numele de Regina Maria, se află pe primul loc, după cel mai mare avans anual (nominal şi procentual) din top 10, cu o cifră de afaceri de 733 de milioane de lei şi 4,8% din total. MedLife SA ocupă locul al doilea, cu venituri anuale de 509 milioane de lei şi 3,3% din total, iar Sanador SRL este pe locul al treilea, cu 410 milioane de lei şi 2,7% din total în 2020.
Per ansamblu, top 10 companii care oferă servicii medicale private concentrează aproape 22% din valoarea acestei pieţe pe plan local.
Potrivit ultimelor date de la Eurostat cheltuielile guvernamentale cu sănătatea au fost de aproximativ 12 miliarde de euro în anul pandemiei, situând astfel România pe locul 15, cu 1,1% din totalul Uniunii Europene. Germania, Franţa şi Italia au fost în vârful clasamentului cu 287, 207 respectiv 130 miliarde de euro, iar ca ponderi 26,7%, 19,3% respectiv 12% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea din UE în 2020.
Ca pondere în Produsul Intern Brut însă, datele Eurostat plasează România între ultimele 5 state europene cu doar 5,5% din PIB, departe de Austria, Cehia şi Franţa, toate cele trei statele având cheltuieli cu sănătatea aproape duble, de peste 9% din PIB în 2020.
„Deşi iniţial România şi celelalte state europene au fost prinse pe picior greşit în privinţa dotării cu echipamente de protecţie, numărul de paturi, ventilatoare sau de personal medical, s-au dezvoltat o serie de mecanisme ce pot fi implementate rapid în cazul unor noi evoluţii sanitare similare”, concluzionează analiştii KeysFin.
