În ultimii ani, zona de vest a ţării a prezentat cea mai mare incidenţă a cancerului pulmonar. În acest context, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a propus un protocol de colaborare autorităţilor locale, organizaţiilor judeţene membre ale Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi unităţilor sanitare din zonă.


Conform cifrelor oficiale, zona de vest a ţării a prezentat cea mai mare incidenţă a cancerului pulmonar (51 de cazuri la suta de mii de locuitori) şi cele mai multe decese prin cancer pulmonar (peste 52 de decese la suta de mii de locuitori), arată FABC, într-un comunicat.

Judeţul cu cea cea mai mare rată a incidenţei cancerului pulmonar a fost Hunedoara, cu 70,4 ‰ locuitori în 2019. În judeţul Timiş, în perioada 2014-2019, cancerul pulmonar a avut cea mai ridicată pondere în ceea ce priveşte cazurile de cancer diagnosticate - 49‰ locuitori, în 2019.  

În acest context, FABC a propus un protocol de colaborare autorităţilor locale, organizaţiilor judeţene membre ale Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi unităţilor sanitare din zonă. Accentul ar urma să cadă pe proiectele de navigare a pacientului de la suspiciunea de cancer pulmonar la diagnosticare şi iniţierea tratamentului, precum şi pe dezvoltarea unur planuri de acţiune locală, pentru creşterea nivelului de cunoştinţe privind simptomele cancerului pulmonar şi recunoşterea factorilor de risc.

„Introducerea pachetului de 3 consultaţii de prevenţie gratuite - evaluarea factorilor de risc ai pacientului, intervenţia asupra factorilor de risc şi monitorizarea - pentru persoanele de peste 40 de ani poate reprezenta una dintre soluţiile depistării precoce a cancerului pulmonar. E un moment oportun să discutăm şi practica evaluării riscului individual al pacientului de a dezvolta acest tip de cancer, despre introducerea screeningului pentru persoanele cu risc crescut, mai ales că există şi surse de finanţare pentru astfel de programe. De asemenea, autorităţile locale ar trebui să prioritizeze problema cancerului pulmonar şi să dezvolte planuri de acţiune locală, implicând resurse precum asistenţii medicali comunitari, colaborând cu medicii de familie şi asociaţiile de pacienţi”, a declarant Cezar Irimia, preşedinte FABC, în cadrul evenimentului „Cancerul pulmonar – prioritate pentru zona de vest a României”, organizat cu sprijinul MSD România.

Dezbaterea a avut ca obiectiv identificarea soluţiilor pentru iniţierea unui parteneriat având drept scop creşterea ratei de supravieţuire în cancerul pulmonar.

În cadrul evenimentului, s-a arătat că prezintă risc a dezvolta cancer pulmonar persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la radiaţii (radon), la anumiţi factori poluanţi din mediu, precum azbestul, dar şi cei cu un istoric de cancer în familie.

Fumatul este responsabil pentru 80% dintre cazurile de cancer pulmonar. Expunerea la radon este considerată cel de-al doilea factor de risc, Organizaţia Mondială a Sănătăţii clasificând-o drept o ameninţare majoră la adresa sănătăţii. Combinaţia radon-fumat creşte substanţial riscul de cancer pulmonar, în rândul bărbaţilor, se mai arată în comunicat.

Procentul cancerelor pulmonare asociate expunerii la radon în anumite zone din Transilvania variază între 4,8 -16,7% (în ordine crescătoare, în zonele Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Alba, Stei), în rândul nefumatorilor.

Conform studiilor, 1 din zece 10 cazuri de cancer pulmonar (9%) este atribuit expunerii la radon (la nefumători). Conform estimărilor, expunerea adiţională la fumat face ca până la 7 din 10 cazuri de deces prin cancer pulmonar (64-69%) să fie asociate expunerii combinate la cei doi factori de risc.

Cercetările din ultimii ani leagă incidenţa cancerului pulmonar de zonele industriale, poluate. „Toţi aceşti factori, împreună cu o diagnosticare târzie a cancerului pulmonar, pot duce către date statistice îngrijorătoare şi mult mai greu de gestionat”, arată reprezentanţii FABC.


Oncolog