Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind vaccinarea. Prin proiectul de lege sunt stabilite atribuțiile și responsabilitățile tuturor actorilor implicați în procesul de realizare a activităților de vaccinare, instituții publice și societate civilă.

Potrivit proiectului pus în dezbatere, toți furnizorii de servicii medicale care prestează servicii de vaccinare vor fi obligați să se înregistreze ca furnizori de servicii medicale de vaccinare în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV), în termen de 2 ani de la publicarea acestei legi.

Inițiatorii susțin că proiectul de lege are în vedere creșterea acoperirii vaccinale pentru toate tipurile de vaccinuri incluse în Programul Național de Vaccinare, astfel încât să se asigure un status imun corespunzător al copiilor împotriva principalelor boli prevenibile prin vaccinare, precum și conștientizarea părinților sau reprezentanților legali ai acestora privind beneficiile vaccinării, siguranța, calitatea și reacțiile adverse posibile în caz de vaccinare.

"În vederea asigurării continuității procesului de vaccinare, indiferent de discontinuitățile procesului de aprovizionare al producătorului / furnizorului de vaccinuri, se va asigura în depozitul național un stoc de rezervă de vaccinuri și consumabilele aferente cel puțin egal cu necesarul anual cu termen de valabilitate de minim 18 luni, astfel că în situații epidemiologice speciale vaccinurile să fie folosite din stocul de rezervă constituit în acest sens", se precizează în proiect.

Totodată, în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică se va înființa Grupul Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare (GTCAV), structură fără personalitate juridică, independent, a cărui activitate este finanțată din fonduri alocate Programului Național de Vaccinare, cu rol în elaborarea Strategiei Naționale de Vaccinare și coordonarea activității de vaccinare la nivel național.

"Scopul principal al acestei legi nu este acela de a sancționa părinții sau reprezentanții legali ai copiilor, ci acela de a asigura o informare mai bună a acestora, asupra tipurilor de vaccinuri administrate, asupra beneficiilor acestora, asupra stării de sănătate a copiilor, asupra riscurilor la care se expun prin nevaccinare. De asemenea, prin prezentul proiect de lege, devine primordial rolul medicului de familie privind informarea părinților și stabilirea unei relații de încredere între medic și pacient, respectiv părinții, în acest caz, dar și rolul statului în asigurarea și garantarea sănătății la nivel populațional", precizează inițiatorii, în expunerea de motive.

România se confruntă cu o situație delicată în ceea ce privește acoperirea vaccinală pentru bolile transmisibile prevenibile prin vaccinare. Epidemia de rujeolă izbucnită în țara noastră în 2016 este o consecință a scăderii succesive a ratei vaccinării antirujeolice, care a ajuns de la 94% (doza I) și 93% (doza II) în 2010, la 86%, respectiv 67% în 2015.

Au fost confirmate 19 decese din cauza rujeolei, de la începutul epidemiei, în timp ce în perioada 2010 -2015, au fost raportate 4 decese asociate acestei boli, deși, de exemplu, în 2011 și în 2012 au fost înregistrate mai multe îmbolnăviri: 4784, respectiv 7450, potrivit datelor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, față de 4090, în 2016-20174. Atunci, însă, acoperirea vaccinală cu vaccin RRO (doza I), pentru copiii cu vârstă de 2 ani era de 94,7% (2011)5 și 95,1% (2012)6.

De altfel, rata vaccinării împotriva majorității bolilor pentru care se efectuează vaccinări gratuite conform Programului Național de Vaccinare, la copiii care au împlinit 2 ani în iulie 2016, se situează chiar sub 80%7, în timp ce procentul recomandat de către Organizația Mondială a Sănătății este de 95%.

„Scăderea acoperirii vaccinale este o amenințare reală la adresa sănătății publice, iar România are nevoie de măsuri rapide în acest sens. Epidemia de rujeolă trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea: medici, autorități, părinți, pentru că vine ca urmare a unei scăderi continue a ratei de vaccinare antirujeolice. Majoritatea cazurile înregistrate au apărut la persoane nevaccinate sau vaccinate incomplet. Trebuie conștientizat că vaccinarea nu înseamnă doar un beneficiu pentru individ, ci și pentru comunitatea din care face parte, pentru că o rată scăzută a vaccinării crește riscul izbucnirii unei epidemii, la care cei mai expuși sunt cei care nu sunt în măsură să fie vaccinați, așa cum sunt nou-născuții, în acest caz. Orice decizie legată de vaccinare trebuie luată cu responsabilitate, pe baza unor informații științifice, avizate.”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, Președinte Societatea Română de Microbiologie și Membru în Comitetul Permanent al Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa, in cadrul RoVaccin.

La nivel Regiunii Europene a OMS, toate țările trebuie să stabilească vaccinarea ca fiind o prioritate, au mai precizat experții. De aceea, implementarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Planului european de acțiune pentru vaccinare 2015-2020 este considerată esențială. Prin intermediul acestui plan se urmărește eliminarea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare - menținerea statusului de regiune fără poliomielită, eliminarea rujeolei și a rubeolei, controlul infecției cu virusul hepatitei B.