Din aceeași categorie
Deși îngrijirile oncologice din România au înregistrat progrese importante în anumite arii, există încă provocări majore legate de eficiența utilizării resurselor, accesul la tratament și coordonarea îngrijirilor medicale, este concluzia raportului „Analiza de eficientizare a resurselor din oncologie”, prezentat recent, la București, de All.Can România. Prezentarea documentului a fost urmată de o dezbatere la care au participat medici, reprezentanți ai pacienților și ai autorităților în sănătate din România.
Deși în România sunt disponibile pachete de servicii decontate specifice prevenirii, diagnosticării și tratării problemele oncologice, acestea sunt extrem de fragmentate, iar acest fapt reprezintă o problemă, a subliniat dr. Adrian Pană, specialist în probleme de sănătate publică și management al sănătății și moderatorul dezbaterii.
„Problema majoră rezultă din fragmentarea acestor servicii, lipsa sau coordonarea ineficientă sau suboptimală a serviciilor pentru cancer și faptul că unele dintre ele sunt sub-utilizate, mai ales serviciile preventive. Cheltuim foarte mult cu îngrijiri care sunt acordate în stadii avansate de boală și nu avem suficient pentru îngrijirile care ar trebui să prevină sau să diagnosticheze cancerul în stadii precoce”, a subliniat doctorul Pană.
O cincime din fondurile FNUASS, cheltuite pentru cancer
Potrivit raportului All.Can România, în 2023, România a cheltuit aproape două miliarde de euro (9,4 miliarde de lei) din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) pentru cancer, ceea ce reprezintă aproximativ o cincime din întregul buget al acestuia. Jumătate din totalul sumei cheltuite a fost utilizată pentru cele mai frecvente zece tipuri de cancer, dintre care cele mai mari ponderi le-au avut cancerele organelor genitale feminine, cancerul mamar, pulmonar și de colon.
Alte problemele identificate de autorii documentului sunt slaba finanțare și dezvoltare a programelor de promovare a sănătății, insuficienta evaluare a riscului de cancer în asistența medicală primară, complexitatea birocratică mare sau lipsa testărilor sistematice a persoanelor asimptomatice.
„Chiar dacă pachetele de screening există în contractul-cadru, pachetele de servicii de diagnostic sunt fragmentate, au o variabilitate calitativă importantă, iar acest lucru face ca accesul la îngrijiri pentru cancer, în sensul timpului până la diagnostic sau până la tratament, să fie extrem de variabil și uneori să fie depășit”, a punctat dr. Adrian Pană.
Slaba coordonare a furnizorilor de servicii oncologice, lipsa mecanismelor de contractare și plată care să-i încurajeze pe aceștia în activitatea lor, precum și accesul suboptimal la tehnologii și medicamente noi, sunt alte elemente problematice identificate în țara noastră.
Inițiative în curs de implementare
În acest context, prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a arătat că în țara noastră este necesară dezvoltarea unei game întregi de servicii pentru pacienții oncologici, pornind de la cele de prevenție și ajungând la cele de asistență psihologică, de paliație și de reinserție socială: „Lucrăm la definirea rețelelor de Oncologie la nivel regional încât să scurtăm nu numai timpii de așteptare, ci și cei de deplasare între diversele tipuri de servicii de care au nevoie pacienții”.
Referitor la reinserția socială, prof. dr. Adrian-Streinu Cercel a anunțat că noua lege a Sănătății, la care se lucrează în prezent, are în vedere și reinserția pacienților în sfera screeningurilor populaționale: „Pe masa Comisiei pentru Sănătate din Senat este un nou design al sistemului de sănătate, axat pe persoana sănătoasă și, respectiv, pe modernizarea sistemului de acces la servicii de sănătate. Vorbim inclusiv de modalități de accesare a serviciilor de sănătate care se vor dovedi foarte utile mai ales în problematica pacienților oncologici. (...) De asemenea, ne propunem să reîntoarcem acest pacient în sistemul de prevenire și control al sănătății la nivel populațional.
La rândul său, prof. dr. Carmen Orban a afirmat că, în opinia sa, sistemul de sănătate trebuie regândit de la zero, astfel încât în centrul său să se afle omul sănătos, dar să fie avută în vedere și resursa profesională: „Până la sfârșitul anului avem nevoie de soluții pentru a integra în sistemul medical medicii care au absolvit facultatea de medicină, care nu au luat un rezidențiat.(...) Cred că putem găsi soluții pentru orice resursă umană, astfel încât pacientul să rămână în centrul atenției și să aibă acces în timp real, nediscriminatoriu, la tratamentul de care are nevoie”.
În același timp, conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie de la Ministerul Sănătății, a anunțat că, în prezent, se lucrează la mai multe proiecte în domeniu: „Sunt gata traseele pacienților pentru 16 tipuri de tumori maligne (cele mai des întâlnite localizări), dar nu le-am publicat încă pentru că ne-am dorit o dezbatere internă, o verificare cât mai aprofundată pentru a nu exista scăpări. Publicarea acestor trasee necesită o sincronizare cu seturile de recomandări minimale pentru diagnosticul oncologic”.
Totodată, s-au înregistrat progrese în implementarea Registrului național de cancer, preșdintele Comisie de Oncologie exprimându-și speranța că acesta va fi finalizat anul acesta: „Procedurile privind licitația publică se apropie de final și va putea începe lucrul efectiv la acest proiect. De asemenea, discuțiile privind meseria de navigator de pacient și de manager de caz sunt două obiective extrem de importante. Sperăm că anul acesta vom putea să avem și toate discuțiile necesare cu toți actorii implicați”.
Soluții pe termen scurt
Dincolo de identificarea problemelor din lanțul serviciilor oncologice din România, raportul a propus și o serie de recomandări pe termen scurt și mediu pentru a eficientiza alocarea resurselor în domeniu. Recomandările pe termen scurt vizează: îmbunătățirea managementului FNUASS sau încurajarea consultațiilor preventive, inclusiv a celor de evaluare a riscului oncologic în asistența medicală primară.
„Există viitoare proiecte de screening accesabile pentru populația vulnerabilă prin fonduri nerambursabile și există, în prezent, posibilitatea accesării pachetelor de screening pentru cancer din Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate al CNAS, Din păcate, nu există încă o integrare a acestor două modalități de finanțare pentru a putea face o componentă atât de importantă cum e screeningul populațional să fie performant”, a explicat dr. Adrian Pană.
Totodată, există o nevoie majoră de reducere a timpilor de așteptare pentru includerea în listă a unor medicamente condiționate și de reducere a timpului până la diagnostic, mai ales când vine vorba de componenta de finanțare a diagnosticului histologic sau imunohistochimic sau genetic.
De asemenea, există nevoia de predictibilitate a includerii medicamentelor în listă și de stimulare a vaccinării pentru vaccinurile care pot preveni anumite forme de cancer.
Măsuri pe termen mediu
Pe termen mediu, autorii raportului au făcut referire la majorarea veniturilor FNUASS prin îmbunătățirea colectării CSASS și extinderea bazei de impozitare; contractarea strategică a furnizorilor de servicii, respectiv, contractarea furnizorilor care aduc cea mai mare valoare adăugată pentru pacient și cea mai bună calitate a vieții pentru acesta sau implementarea programului de screening populațional în sistemul de asigurări.
Alte recomandări vizează adaptarea ofertei de servicii a spitalelor la obiectivele naționale în Oncologie și nu numai, prin reforma finanțării serviciilor pe care acestea le furnizează; creșterea coordonării îngrijirii pentru furnizorii de servicii oncologice și grupurile de suport, precum și dezvoltarea integrată a unui lanț de servicii oncologice, pornind de la domiciliu, ambulatorii de specialitate, spital, reinserție socială sau îngrijiri terminale.
