Ioana Mihăilă a realizat un raport de activitate în care sunt enumerate reformele realizate pe durata mandatului său de ministru al Sănătăţii, precum şi măsurile luate în favoarea profesioniştilor şi a pacienţilor.

Bilanţul se mai referă la investiţiile finanţate de Banca Mondială sau plănuite spre finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum şi la măsurile luate pentru gestionarea pandemiei COVID-19.

 

Reforme

La capitolul reforme în spitale, Ioana Mihăilă arată că a fost creat cadrul legal pentru înfiinţarea consorţiilor medicale, asocieri cu personalitate juridică de spitale publice, în scopul derulării în comun de activităţi medicale, cercetare ştiinţifică, investiţii în infrastructură, achiziţii de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale etc.

Astfel:

• S-a creat cadrul legal pentru plata în funcţie de indicatori de performanţă şi calitate pentru spitalele publice, precum şi posibilitatea de a pilota modalităţi de plată pe perioadă de 12 luni;  
• S-a reglementat componenţa Consiliilor de Administraţie ale spitalelor, prin introducerea în legislaţie a criteriilor pe care membrii consiliilor de administraţie trebuie să le îndeplinească. CA-urile au primit „responsabilităţi de monitorizare a achiziţiilor directe (aprobă achiziţiile directe de peste 50.000 lei), de contractare de servicii de audit extern şi de participare, în calitate de observatori, la concursurile pe post care se desfăşoară în spitalele publice”;
• S-a creat baza legală pentru stabilirea condiţiilor şi metodologiei privind avizarea înfiinţării spitalelor private, avizarea structurii organizatorice, precum şi avizarea modificării acesteia.

A rămas în lucru Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) necesară pentru implementarea proiectelor de infrastructură de sănătate cu impact teritorial major. Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a trecut prin circuitul intern de avizare, urmând a fi retrimis spre consultarea ministerelor avizatoare.

Au fost luate măsuri şi pentru profesioniştii din Sănătate, se arată în raport. Astfel, au fost demarate concursurile pentru managerii de spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii:

• A fost aprobată legislaţia pentru Normele de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor de manager general din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene;  
• În perioada mai - septembrie 2021 au avut loc patru sesiuni de concurs pentru posturile de directori generali ai caselor judeţene de asigurări de sănătate (CAS);
• În iunie 2021 a fost organizat concursul pentru ocuparea posturilor de conducere (vicepreşedinte ştiinţific şi vicepreşedinte administrativ) la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR).

S-a acţionat pentru formarea şi managementul profesioniştilor din sănătate, astfel:

• În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost prevăzute fonduri pentru reforma managementului serviciilor de sănătate şi dezvoltarea resurselor umane din sănătate;
• S-a creat baza legală pentru înfiinţarea Registrului Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate.

Au rămas în lucru:

• Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist;
• Reformarea pregătirii asistenţilor medicali în cadrul şcolilor postliceale;
• Alocarea de fonduri din Programul Operaţional Sectorial (POS) pentru dezvoltarea abilităţilor personalului medical.

În raport se reaminteşte că, pe durata mandatului Ioanei Mihăilă, s-au luat măsuri în domeniul medicamentelor: a fost introdusă lista medicamentelor esenţiale, a fost demarată dezvoltarea Sistemului Electronic de Raportare (SER), a fost reglementată, pentru prima dată în România, punerea pe piaţă a  medicamentelor autorizate în UE şi necesare pentru acoperirea unor nevoi de sănătate publică, printr-o procedură rapidă şi simplificată.

S-au mai realizat următoarele:

• A fost modificată reglementarea autorizării medicamentelor destinate unor nevoi speciale
• A fost aprobată ordonanţa prin care a fost reglementat consiliul ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România.

Au rămas în lucru:

• Finalizarea proiectului cu STS pentru dezvoltarea SER;
• Finalizarea proiectului cu Banca Mondială pentru definirea unei noi metodologii de calcul al preţurilor la medicamente;
• Finalizarea proiectelor cu producătorii români pentru creşterea capacităţii de producţie a moleculelor cu risc crescut de discontinuitate în piaţă;
• Continuarea organizării concursurilor corecte pentru atragerea de profesionişti în ANMDMR.

La capitolul transparenţă şi digitalizare, s-a acţionat pentru:

• Transparentizarea cheltuielilor entităţilor din sistemul public de sănătate;
• A fost inclusă Transparentizarea utilizării resurselor publice prin publicarea centralizată a datelor privind achiziţiile din sănătate ca obiectiv al Ministerului Sănătăţii în Strategia Naţională Anticorupţie 2021-2025;
• S-a acţionat pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor e-Health/telemedicină -  au fost prevăzute în PNRR investiţii pentru realizarea unui sistem integrat de e-Health şi telemedicină, cu o alocare financiară de 400 milioane de euro;
• În Programul Operaţional Sănătate (POS) s-a prevăzut şi finanţarea unui Observator Naţional de Date în Sănătate, care va centraliza şi va analiza datele medicale şi va furniza indicatori cheie ai sistemului naţional de sănătate.

 

Pacienţi: prevenţie, acces şi siguranţă

În raport sunt menţionate măsurile generale luate pentru pacienţi:

• A fost extinsă vârsta de vaccinare gratuită anti-HPV, de la 14 la 18 ani pentru fete şi au fost distribuite 40.000 de doze de vaccin împotriva HPV; 
•  În viitorul Program Operaţional Sănătate sunt finanţate unităţi sanitare pentru pacienţii cu dependenţă de substanţe (4 spitale) şi 3 noi centre pilot de tip „comunităţi terapeutice” şi dezvoltarea de standarde de calitate şi cost pentru aceste intervenţii.

La capitolul combaterea infecţiilor nosocomiale, s-au convenit, cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), clarificări şi completări ale listelor de cerinţe şi indicatori ce privesc managementul infecţiilor asociate asistenţei medicale şi utilizarea antibioticelor în unităţile spitaliceşti. „În urma aprobării PNRR, spitalele publice vor fi dotate cu echipamente şi materiale destinate reducerii riscului de infecţii asociate asistenţei medicale în valoare de 150 de milioane de euro”, se arată în document.

Hotărârea privind înfiinţarea comitetului naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale se află în transparenţă decizională. A fost actualizat Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private - pe circuitul intern de avizare - urmează aprobare şi publicare în Monitorul Oficial.

S-a acţionat în ajutorul pacienţilor cu arsuri prin:

• Eficientizarea mecanismului de transfer al marilor arşi;
• Înfiinţarea Comisiei Multidisciplinare de Arsuri a Ministerului Sănătăţii;  
• Comisia Multidisciplinară de Arsuri a Ministerului Sănătăţii are în curs de elaborare propuneri argumentate de modificări la OMS 476 / 2017, pentru creşterea calităţii îngrijirii şi a şanselor de supravieţuire a pacienţilor cu arsuri severe în sistemul de sănătate public românesc;  
• S-a realizat o aplicaţie de telefon/tabletă/computer destinată sprijinirii medicilor din spitalele din ţară care nu sunt specializate în tratarea arsurilor severe - telemedicină.

Pe partea de urgenţe medicale, a fost modificat şi completat ordinul (OMS 50/2004) privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate. Este în curs de avizare OMS 905/2009 privind înfiinţarea Dispeceratului unic pentru centralizarea paturilor libere care se asigură de către unităţile sanitare publice, pentru internarea pacienţilor proveniţi din Unităţile de Primire Urgenţe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgenţe (CPU). A fost modificat Ordinul Ministrului Sănătăţii (nr. 1244/2020) privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu infarct miocardic acut şi aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgenţelor de chirurgie vasculară şi urgenţelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul Bucureşti.

Pe partea de transplant, s-a implementat protocolul de colaborare cu Agenţia Naţională de Transplant din Italia pentru transplantul pulmonar al pacienţilor români. S-a încheiat un protocol în domeniul transplantului cu Republica Bulgaria. Agenţia Naţională de Transplant poate să devină membru activ şi cu drepturi depline al Asociaţiei FOEDUS - European Organ Exchange prin Ordonanţa 18/august 2021.

La capitolul siguranţa pacienţilor, s-a înfiinţat Comisia Multidisciplinară a Ministerului Sănătăţii pentru suport respirator non-invaziv în afara secţiilor ATI şi s-a demarat procesul de evaluare a infrastructurii spitaliceşti din România printr-un parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB).

Au fost monitorizaţi factorii care afectează sănătatea, prin dezvoltarea capacităţii laboratoarelor de analiză a apei potabile - proiect cu finanţare europeană.

Se mai arată că Ministerul Sănătăţii a implementat, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), posibilitatea asiguraţilor de a plăti o contribuţie personală pentru spitalizările la furnizori privaţi, reprezentând diferenţa dintre tariful integral practicat de spitalul în care se realizează internarea şi tariful decontat de CNAS.

În raport se menţionează reorganizarea sistemului transfuzional din România: prin Programul Operaţional Sectorial (POS) 2021 - 2027, Ministerul Sănătăţii a propus un buget de aproximativ 70 de milioane de euro pentru punerea în aplicare a planului de restructurare a sistemului de transfuzii, inclusiv prin investiţii în infrastructura medicală şi în sisteme IT.

Pe partea de expertiză medico-legală, se menţionează deblocarea lucrărilor în cazul a sute de dosare aflate în instanţă. A fost modificat OMS 1196/2013 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei superioare medico-legale, a Comisiei de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, a componenţelor nominale ale comisiilor de avizare şi control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova, precum şi a modului de funcţionare a acestor comisii.

S-au actualizat şi modificat tarifele în vigoare începând cu anul 2006 pentru prestaţiile medico-legale, în sensul scutirii de costuri pentru efectuarea şi eliberarea certificatului medico-legal solicitat de către persoanele cu statutul de victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane.

Se mai aminteşte înfiinţarea Grupului tehnic de lucru pentru armonizarea legislaţiei în domeniul medicinei legale având ca scop principal elaborarea proiectului legislativ de reorganizare a activităţii de medicină legală în România.

 

Investiţii

La acest capitol, sunt indicate proiectele pentru construcţia spitalelor regionale începute în anul 2016, care au ajuns în următoarele stadii:

• Iaşi: contract de finanţate semnat cu BEI în aprilie (250 milioane euro), contractul de proiectare tehnică detaliată este pregătit pentru semnare în septembrie, contractul pentru angajarea verificatorilor tehnici a fost semnat.
• Cluj: contractul de finanţare se va semna în octombrie, în noiembrie se semnează contractul de proiectare (305 milioane euro).
• Craiova: contractul de finanţare se va semna în 2022, în decembrie se semnează contractul de proiectare (298 milioane euro).

Se mai enumeră restructurarea Programului Operaţional Sănătate, cu scopul asigurării finanţării pentru încă 2 spitale regionale, şi deblocarea proiectelor de construire a celor 3 centre pentru mari arşi, finanţate prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Banca Mondială (BIRD/BM), la Timişoara, Bucureşti, Târgu Mureş.

În document mai sunt enumerate investiţiile finanţate prin Banca Mondială şi investiţiile în infrastructura spitalicească, care ar fi urmat să se facă prin PNRR, după aprobarea acestuia.  

 

Gestionarea pandemiei

La acest capitol, sunt enumerate măsurile pentru accelerarea campaniei de vaccinare - de la OUG privind acordarea de tichete de masă la cadrul legal pentru vaccinarea la domiciliu, de către medicii de familie, şi în ambulatorii de specialitate. Se menţionează şi creşterea sumei pe care medicii de familie o primesc pentru vaccinarea anti-COVID.

Mai sunt amintite îmbunătăţirea circuitului informaţional privind pacienţii COVID-19, creerea cadrului legal pentru ca măştile de protecţie nedistribuite să poată fi repartizate inspectoratelor şcolare judeţene, spitalele cu circuite mixte pentru toţi pacienţii, ordinele comune cu Ministerul Educaţiei şamd.

Au fost enumerate şi măsurile luate pentru pregătirile în vederea valului 4 al pandemiei (creşterea numărului de paturi ATI şi pe secţii, testare rapidă în farmacii, servicii de recuperare decontate în sistemul de asigurări de sănătate pentru pacienţii cu afecţiuni post-COVID).