Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson lansează „Analiza politicilor şi a îngrijirii depresiei în România”, care propune actorilor interesaţi o serie de acţiuni pentru îmbunătăţirea managementului şi îngrijirii pacienţilor cu depresie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 40 de milioane de persoane din Uniunea Europeană suferă de depresie, echivalentul a 4,3% din populaţie, se arată într-un comunicat.

„În ultima perioadă, efectele psihologice ale pandemiei cauzată de COVID-19 au determinat o creştere masivă la nivel global a incidenţei anxietăţii şi depresiei, cu 25% doar în primul an de pandemie. Este foarte probabil ca această cifră să fie şi mai mare în prezent. Pe de altă parte, contextul pandemiei a făcut subiectul depresiei mai relevant şi mai prezent ca niciodată, medicii şi academicienii din întreaga lume numind-o «pandemia tăcută» sau «pandemia paralelă»”, se mai arată în comunicat.

Raportul Janssen se concentrează pe patru domenii cheie, identificate ca priorităţi de îmbunătăţire a managementului depresiei:

• Servicii integrate şi complete pentru depresie;
• Date pentru stimularea îmbunătăţirii mijloacelor de îngrijire a depresiei;
• Implicarea şi responsabilizarea celor care suferă de depresie;
• Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăţi accesul la îngrijire.

Analiza a fost dezvoltată de The Health Policy Partnership, în parteneriat cu GAMIAN, EUFAMI şi Asociaţia Europeană de Psihiatrie, cu contribuţia prof. dr. Doina Cozman, în calitate de membru al Grupului consultativ la nivel european, cu ajutorul interviurilor oferite de dr. Claudia Dima, expert în sănătate publică, Amedeea Enache, director executiv Fundaţia Estuar şi dr. Alexandru Paziuc, preşedintele Asociaţiei de Psihiatrie Socială din România.

Analiza face parte dintr-o serie mai amplă de rapoarte individuale care evaluează principalele politici şi servicii naţionale de sănătate furnizate persoanelor care suferă de depresie în Belgia, Franţa, Italia şi România.

Documentul a fost iniţiat şi finanţat de Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson. Acesta continuă un raport al Uniunii Europene din 2018, realizat de nouă grupuri ale părţilor interesate, care a prezentat zece domenii unde sunt necesare acţiuni prioritare pentru a obţine „O abordare sustenabilă a depresiei: trecerea de la vorbe la acţiuni”.

Raportul a fost lansat în cadrul evenimentului „Invizibili, dar reali - o perspectivă integrată asupra managementului depresiei în România”. S-a desfăşurat sub egida Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, cu sprijinul Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, reunind factori de decizie, autorităţi, comunitatea medicală, experţi internaţionali şi naţionali în domeniul sănătăţii şi sănătăţii mintale, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi.

„Analiza politicilor şi a îngrijirii depresiei în România are la bază un obiectiv foarte important pentru compania noastră, acela de a oferi pacienţilor din România acces la servicii medicale de calitate şi tratamente inovatoare, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Urmare a analizei, o serie de recomandări de îmbunătăţire a politicilor în domeniul sănătăţii mintale au fost formulate de experti şi suntem determinaţi să colaborăm cu autorităţile şi factorii de decizie pentru a le transforma în acţiuni. Pe termen mediu, ne dorim ca persoanele diagnosticate cu depresie să poată beneficia de servicii şi tratamente personalizate, într-o abordare medicală integrată”, a declarat Sévan Kaloustian, Managing Director al Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson România.

„Serviciile de sănătate mintală din România au trecut prin reforme succesive menite să dezinstituţionalizeze îngrijirea şi să transfere cât mai multe servicii în medii comunitare. Deşi există politici care sprijină această schimbare, trebuie să acordăm mai multă atenţie aplicării lor practice. Este nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea depresiei, pentru toate componentele sale: prevenţie, diagnosticare precoce, dezvoltare de servicii integrate şi cuprinzătoare, acces la tratamente şi tehnologii inovatoare care îmbunătăţesc starea pacienţilor”, a declarat conf. dr. Diana Păun, consilier prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială a României.

„Sperăm ca această analiză să stimuleze factorii de decizie să colaboreze îndeaproape cu toate părţile interesate, inclusiv cu comunitatea medicală, pentru a inversa cursul depresiei în România, adoptând o abordare integrată şi preventivă, pentru a atrage atenţia asupra acestei afecţiuni, în toată complexitatea sa. Mai ales în contextul pandemic, depresia trebuie să devină o prioritate pentru noi toţi”, a declarat prof. dr. Doina Cozman, preşedinte al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, membru al Grupului consultativ pentru Analiza politicilor şi a îngrijirii depresiei în România.

„Îngrijirea integrată - un sistem centrat pe pacient, care sprijină persoanele cu depresie pe tot parcursul vieţii şi în întregul sistem de sănătate - este esenţială pentru a oferi sprijin şi tratament adecvat. Integrarea serviciilor de sănătate mintală şi a serviciilor de asistenţă socială poate creşte rata de tratament şi poate reduce povara pacienţilor”, a declarat dr. Nelu Tătaru, preşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.