Ministerul Sănătăţii a lansat azi Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030, în acord cu obiectivul Organizaţiei Mondiale ale Sănătăţii de a eradica hepatitele virale până în 2030. Aflat în vigoare de la data de 2 mai 2019, Planul-cadru naţional dispune anul acesta de un buget de peste 2 miliarde de lei.
„Prin intermediul acestui Planul-cadru transpunem în legislaţia românească principiile directoare şi obiectivele strategiei globale ale sectorului de sănătate privind hepatitele virale. Scopul Planului-cadru naţional este de a minimiza amploarea hepatitelor virale prin reducerea transmiterii virusurilor hepatice, reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin hepatite virale şi prin complicaţii ale acestora, prin asigurarea ccesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire şi tratament pentru toţi”, a declarat Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
Pentru anul 2020, Ministerul Sănătăţii îşi propune o acoperire vaccinală de 95% pentru vaccinarea hepatitică B, 75% acoperire pentru testarea femeilor însărcinate pentru virusul hepatic B şi C şi toate donările de sânge să fie testate. Ministrul Sorina Pintea a menţionat, de asemenea, că doreşte să implementez în viitor acordarea de servicii medicale inclusiv pentru cetăţenii neasiguraţi şi oferire de consiliere psihologică tuturor celor infectaţi cu virusurile hepatice.
Buget de 12 miliarde de lei pentru etapa 2019-2024
Bugetul alocat Planului-cadru naţional în 2019 depăşeşte 2 miliarde de lei, iar pentru 2019-2024 suma va ajunge la 12 miliarde. 94% din suma totală reprezintă finanţare de la bugetul de stat şi restul de 6%, fonduri europene, „pe care le-am accesat deja”, a explicat ministrul Sorina Pintea.
Pentru planificarea şi implementarea Planului-cadru naţional au fost stabilite patru direcţii strategice:
- Informare şi comunicare: dezvoltarea unui sistem strategic şi solid de informare pentru a cunoaşte şi înţelege situaţia epidemiologica hepatitică virală şi a formula intervenţii ţintite. Elaborarea şi implementarea unei strategii de comunicare şi conştientizare, ca element de prevenţie primară
- Intervenţii cu impact:
· Asigurarea accesului universal şi gratuit la servicii de calitate pentru prevenirea transmiterii hepatitelor virale
· Asigurarea accesului universal sistematic la depistarea infecţiei cu virusuri hepatitice prin implementarea unor măsuri şi campanii sistematice la nivel naţional de depistare
· Asigurarea accesului universal şi gratuit la tratamentul hepatitelor virale B şi C
· Dezvoltarea serviciilor complementare tratamentului antiviral pentru pacienţii cu complicaţii şi comorbidităţi
- Furnizarea echitabilă a serviciilor: cele mai eficace metode pentru furnizarea serviciilor către populaţii vulnerabile din zone geografice diverse cu accent pe echitate, pentru maximizarea impactului şi a calităţii
- Cadrul de furnizare şi bugetare a serviciilor:
· Programe de screening pentru grupurile populaţionale expuse la risc
· Instruirea furnizorilor de servicii
· Realizarea de reţele integrate de furnizori de servicii
· Dezvoltarea şi utilizarea de instrumente de contractare a serviciilor şi produselor medicale
Vaccinare împotriva hepatitei B
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, a amintit de progresele făcute pentru combaterea hepatitelor virale. Spre exemplu, începând cu 2018, pacienţii se pot testa direct la medicul de familie pentru virusurile hepatitice B şi C.
„Vaccinarea anti HVB trebuie făcută tuturor. Trebuie să terminăm cu prosteala asta, cu aceste credinţe că vaccinurile nu sunt bune şi ne fac rău”, a explicat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.
Recomandările Societăţii Naţionale de Medicina Familiei
Dr. Rodica Tănăsescu, vicepreşedinte SNMF, prezentă la conferinţa de presă de lansare a Planului-cadru, a precizat că încă sunt necesare anumite modificări legislative pentru o bună implementare a planului de control a hepatitelor virale.
„La ora actuală putem recomanda pacienţilor noştri testarea pentru virusul hepatitic B sau C, dar, în multe zone ale ţării, de pe data de 2-3 mai deja nu mai există plafon. În al doilea rând, aş dori să realizăm o hartă pentru ca fiecare medic de familie să ştie unde îşi trimite pacienţii mai departe. Şi, trei, avem nevoie de acoperirea tratamentului pentru pacienţii neasiguraţi”, a precizat dr. Rodica Tănăsescu.
Implementarea Planului-cadru naţional va fi realizată în parteneriat cu principalii actori implicaţi în prevenirea, supravegherea, controlul şi managementul hepatitelor virale (parteneri guvernamentali, societăţi medicale profesionale, parteneri din societatea civilă) iar pentru îndeplinirea obiectivelor Planului-cadru naţional se vor elabora periodic planuri de acţiune şi se va dezvolta un mecanism de monitorizare şi evaluare.
Implementarea Planului-cadru va fi coordonată din punct de vedere al deciziei strategice de către un comitet de coordonare intersectorial (cu o secţiune decizională şi una de consultare publică), iar din punct de vedere tehnic, de un comitet tehnic multidisciplinar format din profesionişti de diferite specialităţi medicale, jurişti şi economişti şi care va avea rol de analiză, evaluare şi planificare.