România este ţara Uniunii Europene cu cele mai mari rate de morbiditate şi mortalitate prin cancer de col uterin, româncele având un risc de 2,5 ori mai mare de a fi diagnosticate cu această boală şi un risc de deces de 3,4 ori mai mare decât valorile medii în UE, arată reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Deşi, conform Indicelui de Dezvoltare Umană pentru 2021/22 România se situează în rândul ţărilor dezvoltate socio-economic, incidenţa cancerului cervical din ţara noastră este foarte apropiată de valorile înregistrate în ţări mediu sau slab dezvoltate, precum Congo şi respectiv Etiopia, subliniază reprezentanţii FABC, într-un comunicat.

Cancerul de col uterin este al 3-lea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din România, afectând anual circa 3400 românce şi a 4-a cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul populaţiei feminine, luând vieţile a circa 1800 femei în fiecare an. Peste jumătate (53%) din cazurile de cancer de col uterin apar la femei tinere, la femeile sub 55 ani, vârste la care ele sunt nu doar foarte active în viaţa profesională ci şi piloni importanţi ai familiilor lor.

„Luna ianuarie a fiecărui an ne aminteşte cât de important este să ne mobilizam pentru a elimina povara cauzată de cancerul cervical, boală prevenibilă prin vaccinare anti-HPV şi detectabilă precoce prin screening, despre unul din puţinele cancere eliminabile prin intervenţii de sănătate publică simple. De aceea, ţinând cont de situaţia cancerului cervical în România, putem spune că avem o criză de sănătate publică în desfăşurare, cel puţin atâta timp cât femeile din ţara noastră vor fi între europencele cele mai afectate de acest tip de cancer”, afirmă Cezar Irimia, preşedintele FABC.

El consideră că sunt necesare eforturi urgente şi susţinute şi un angajament ferm din partea autorităţilor, al societăţii civile, al profesioniştilor din domeniul sănătăţii pentru a alinia România la obiectivele strategiei globale a OMS de eradicare a cancerului de col uterin. „Eliminarea acestuia presupune atât creşterea ratelor de vaccinare anti-HPV până la 90% din populaţia eligibilă, cât şi a eficacităţii programului naţional de screening, astfel încât 70% din femeile ajunse la vârstele de 35 şi 45 ani să fie beneficiarele unui test de screening performant. În egală măsură trebuie avută în vedere tratarea femeilor diagnosticate, cu creşterea accesului la noi terapii considerate standard de tratament în cancerul de col uterin”, adaugă Cezar Irimia.

După trei ani de la iniţierea în România a programului naţional prin care se oferă acces gratuit la vaccinarea anti-HPV a fetelor, peste 100.000 de fete au fost vaccinate în 2022, reprezentând peste 10% din populaţia eligibilă. Deşi această rată de acoperire vaccinală este printre cele mai scăzute din Europa, se observă o creştere de la an la an a ratei de imunizare şi a interesului părinţilor de a-şi proteja copiii prin acest tip de imunizare cu beneficii pe termen lung, arată reprezentanţii FABC.