Din aceeași categorie
„Am avut înştiinţări, informări, tineri care au început să utilizeze droguri de la 10-12 ani. (...) Există o lipsă în partea aceasta de acces la tratament pentru vârsta 14-18 ani. În spital, noi putem interna numai adulţi”, a spus Ciolompea, citată de Agerpres, la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului.
Ea a precizat că în Bucureşti sunt în tratament, în Spitalul Sf. Stelian şi Spitalul Obregia, în jur de 3.000 de pacienţi care vin la tratament de substituţie după ce au utilizat droguri injectabile.
„Altfel este cazuistica acută, unde se tratează, în principiu, cam 2.000 de pacienţi pe an, dar numărul creşte din an în an şi, de asemenea, partea de tratament în ambulator, care este foarte importantă, spitalizarea este scurtă, durează maxim 10 zile, după care, după dezintoxicare urmează acest tratament în ambulator. Aici s-ar putea extinde mai mult, pentru că este nevoie, pentru că ei au nevoie şi de consiliere psihologică, şi de asistenţă socială”, a mai spus managerul de la Sf. Stelian.
În cadrul discuţiilor în vederea analizării politicilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, Eugen Hriscu, terapeut la Clinica ALIAT, a arătat că ţara noastră are o mare problemă în ceea ce priveşte tratarea minorilor dependenţi de droguri.
„Pe lângă faptul că avem un număr din ce în ce mai mare de pacienţi pe acelaşi număr de locuri, care nu a mai crescut de cel puţin 10 ani, nu avem niciun centru de tratament rezidenţial pentru dependenţii minori - deci în momentul de faţă, dacă avem un copil cu dependenţă de substanţe, nu avem cum să-l internăm decât, eventual, într-un spital de psihiatrie. Dar nu avem un centru de tratament specializat pentru persoanele minore, tot ce poţi să-i spui unui părinte care are un copil care este dependent este să aştepte ca acel copil să facă 18 ani sau să-l interneze la psihiatrie, unde va sta 7 zile, după care va fi externat fără vreo îmbunătăţire semnificativă”, a declarat Hriscu.
El a propus, de asemenea, ca partea de prevenire şi tratament a Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) să fie returnată Ministerului Sănătăţii sau altei agenţii civile - o agenţie care să funcţioneze şi care să implementeze programe eficiente.
„România are o problemă instituţională în primul rând - care se numeşte Agenţia Naţională Antidrog, care este un organism aflat în oblăduirea Ministerului de Interne şi care trebuie să realizeze două lucruri complet diferite -, pe de o parte trebuie să aresteze şi să închidă consumatorul, pentru că în România legislaţia incriminează posesia în vederea consumului, în al doilea rând ar trebui să facă prevenire şi tratament. Aceste două lucruri sunt diametral opuse şi din această cauză numărul de condamnări creşte, de la an la an, numărul de capturi la fel, în schimb realizează foarte prost partea de tratament şi prevenire”, a mai spus Eugen Hriscu.
Master pentru gestionarea cazurilor asociate consumului de droguri la UMF Timişoara
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara va forma specialişti în gestionarea cazurilor generate de consumul de droguri, printr-un masterat finanţat cu fonduri europene, informează Agerpres....
Ghid de prevenire unic în ţară, prezentat de Ziua Internaţională Împotriva Traficului şi Consumului de Droguri
Un ghid de prevenire unic la nivel naţional, realizat de Fundaţia Comunitară Mureş cu concursul mai multor instituţii şi organizaţii neguvernamentale, a fost prezentat adolescenţilor din Târgu Mureş cu ocazia Zilei Internaţionale Împotriva ...