Preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, dr. Marius Geantă, a declarat că introducerea testării obligatorie a biomarkerilor pentru diagnosticul de precizie în cancerul pulmonar ar duce la un tratament mult mai ţintit şi ar crea economii considerabile pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Prezent vineri, 5 iulie, la o masă rotundă organizată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), dr. Marius Geantă a explicat că, încă din luna noiembrie 2018, a înaintat în acest sens un document scris Ministerului Sănătăţii şi CNAS.

<<În noiembrie 2018, am creat şi comunicat tuturor actorilor acest document, numit „Biomarkeri în cancerul pulmonar non-microcelular”, care este susţinut de Societatea Română de Pneumologie, de Societatea Naţională de Oncologie Medicală, de FABC, de COPAC şi de cele cinci companii farma care au produse în zona cancerului pulmonar. Deci, cu alte cuvinte, există un consens total. Nu este un alt stakeholder care să lipsească din această povestea.>>

Franţa, economii de 69 de milioane de euro

Din cei aproximativ 11.000-12.000 de pacienţi care au fost diagnosticaţi în ultimul an cu cancer pulmonar, câteva mii au primit tratament complet imprecis, tocmai din lipsa acestor testări obligatorii a biomarkerilor, care ar fi indicat tipul de tratament potrivit pentru fiecare pacient, punctează dr. Geantă. „Un tratament imprecis înseamnă o probabilitate de deces foarte mare şi, cu siguranţă, o calitate a vieţii foarte scăzută”.

Dr. Marius Geantă
Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină

În prezent, testarea celor 5 biomarkeri înseamnă „un cost de 3000 şi ceva de lei, care se plăteşte o singură dată şi ar permite alegerea unor terapii ce costă, pe lună, la nivelul miilor de euro. Deci, introducerea testării obligatorii ar însemna economii foarte mari pentru Casa de Asigurări”.

Luând exemplul Franţei, care a introdus în 2007 testarea pentru o mutaţie, investiţia de 1 milion de euro, la nivelul anului respectiv, a adus Franţei economii de 69 de milioane de euro.

Subraportarea cazurilor noi de cancer pulmonar

Adrian Pană, expert în sănătate publică şi fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a explicat că numărul cazurilor noi de cancer pulmonar raportat anual de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) este departe de adevăr. Conform INSP, în 2017, s-au înregistrat 5.412 de cazuri noi de cancer pulmonar, în timp ce Globocan raporta un număr aproape dublu, de 11.340 de cazuri.

„Cazurile de cancer pulmonar confirmate ar trebui notate şi raportate de către medicul de familie la Direcţia de Sănătate Publică din judeţ şi apoi la Institutul Naţional de Sănătate. Din păcate, raportarea a rămas ca o obligaţie din vremuri de mult apuse şi acum se face în virtutea inerţiei. (…) De cancer pulmonar se moare foarte repede şi atunci este posibil ca pacientul să nu ajungă să facă traseul complet şi să raporteze confirmarea cazului de cancer la medicul de familie”, a explicat Adrian Pană, menţionând, de asemenea, că nu există un mecanism de validare a datelor colectate de INSP.

Peste 11.000 de români primesc, în fiecare an, diagnosticul de cancer pulmonar. Din aceştia, 75% sunt depistaţi într-un stadiu tardiv, cancerul pulmonar fiind cel mai agresiv tip de cancer. În România, cancerul pulmonar este responsabil de 20% din totalul de decese cauzate anual de toate tipurile de cancer.