Din aceeași categorie

Știri

Remuneratia medicilor pentru garzile efectuate a crescut cu pana la 90%

Știri

Un nou studiu subliniaza rolul esential al apartinatorilor in cazul adultilor care traiesc cu schizofrenie

Știri

Metodele contraceptive cu regim extins de administrare, o solutie pentru femeile moderne

„Practic, este un program de screening privind factorii de risc pentru bolile cardiovasculare. Se va desfăşura în cabinetele medicilor de familie care vor fi plătiţi pentru asta. Cardiologii vor lua parte la acest program de screening care va începe spre sfârşitul anului, este într-o singură etapă, lucrăm la el, l-am accesat”, a explicat Ministrul Sănătăţii.

De asemenea, ministrul Sorina Pintea şi preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, au confirmat că au avut discuţii cu Ministrul Finanţelor Publice şi au promisiunea acestuia că bugetul pentru acţiunile prioritare va fi suplimentat în cadrul rectificării. Acest buget a fost redus cu 20% la începutul anului.

În fiecare oră, un bolnav moare din cauza insuficienţei cardiace în spitalele din România

Masa rotundă dedicată insuficienţei cardiace (IC) a adus laolaltă medici specialişti ai Societăţii Române de Cardiologie şi politicieni, în încercarea de a crea o strategie pentru tratarea şi prevenţia acestei afecţiuni.

„În România decesele cardiovasculare răspund de 60% din mortalitate. Dacă este să comparăm cu cancerul, mortalitatea prin boli cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer”, a explicat prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie. „Mortalitatea prin boli cardiovasculare este în mod evident principala cauză a acestei speranţe de viaţă reduse, care, în fapt, este cu circa zece ani mai redusă decât în majoritatea ţărilor din UE. Doar Bulgaria mai este la acelaşi nivel cu noi. (...) Peste 560.000 de pacienţi, adică circa 4,7% din populaţia de peste 35 de ani, are diagnosticul de insuficienţă cardiacă. În plus, sunt mulţi alţi pacienţi care nu sunt depistaţi încă”.

Conform ultimului studiu realizat în România, în fiecare oră moare un pacient cu insuficienţă cardiacă în spitalele din România. În lipsa unui program pentru această boală, o persoană diagnosticată cu IC în anul 2014 prezintă doar 20% şanse de a fi în viaţă zece ani mai târziu, în 2024.

9 din 10 pacienţi nu ştiu că suferă de insuficienţă cardiacă

Rata de mortalitate standardizată din cauza insuficienţei cardiace cronice estimată pentru România (40/100.000 persoane) este de două ori mai mare decât în alte state din Uniunea Europeană.

De asemenea, în fiecare oră apar aproximativ 5 cazuri noi de insuficienţă cardiacă (45.267 cazuri noi depistate în 2015), cu o estimare de aproximativ 49.000 de cazuri noi în anul 2017.

În România, există o tendinţă de subraportare a cazurile noi, întrucât majoritatea sunt depistate de medicii de familie la nivel naţional, dar această activitate nu este validată. În 2017 s‐au internat în spitalele din România circa 344.000 de pacienţi cu diagnosticul principal sau secundar de insuficienţă cardiacă. Durata medie de spitalizare a cazurilor internate este de aproximativ 7 zile.

Conf. Dr. Ovidiu Chioncel, şef de secţie în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. C.C. Iliescu”, avertizează că „una din trei persoane moare sau se reinternează în anul următor ultimei spitalizări. 7,4% dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă mor în spital. 9 din 10 pacienţi nu ştiu că suferă de insuficienţă cardiacă”.

În cadrul mesei rotunde de dedicate IC, dr. Attila Laszlo, preşedinte Comisiei pentru sănătate publică a Senatului, a acceptat să fie preşedintele grupului de lucru pentru identificarea măsurilor necesare, iar prof. dr. Dragoş Vinereanu a estimat că până la jumătatea acestui an ar trebui să existe o serie de propuneri care să ducă la formarea unui program naţional dedicat insuficienţei cardiace.