MSD lansează în România VARIVAX, vaccinul împotriva virusului varicelo zosterian (VZV) - agentul cauzator al varicelei şi al herpesului zoster - şi este inclus în lista de recomandări pentru vaccinuri opţionale, conform prevederilor legale.

Vaccinul indicat pentru imunizarea împotriva varicelei este produs de compania farmaceutică MSD şi este un vaccin cu virus viu atenuat, derivat din tulpina Oka a VZV. VARIVAX este indicat pentru imunizarea activă a persoanelor cu vârsta ≥ 12 luni, dar şi a persoanelor susceptibile care au fost expuse la varicelă, dacă este utilizat în interval de 3 zile de la expunere (şi posibil, până la 5 zile de la expunere).

Studiile  au arătat că o doză de vaccin asigură o reducere de 51% - 71% a incidenţei bolii, în timp ce administrarea a două doze asigură o reducere de 85%-98%. Mai mult, reducerea ratelor de spitalizare legate de varicelă, după introducerea vaccinului împotriva varicelei în cadrul programelor de vaccinare a fost de 23%–93%, pe o perioadă de 4-14 ani.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă o acoperire de 80% a ratei de vaccinare împotriva varicelei, printre motive fiind acela că, pe termen lung, o acoperire vaccinală mai mică poate transmite infecţia cu varicelă şi în rândul persoanelor în vârstă, ceea ce poate avea ca rezultat creşterea morbidităţii şi a mortalităţii.

VARIVAX se administrează printr-o injecţie intramusculară (i.m.) sau subcutanată. Locurile preferate de injectare sunt în zona antero-laterală a coapsei la copiii cu vârste mai mici şi în zona muşchiului deltoid la copiii cu vârste mai mari, adolescenţi şi adulţi. VARIVAX nu trebuie injectat intravascular.

Doze recomandate de administrare:

Copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 luni şi 12 ani le este recomandat să primească o doză de 0,5 ml administrată subcutanat. Dacă se administrează o a doua doză, trebuie să existe un interval minim de 1 lună între doze. Adolescenţii şi adulţii ≥ 13 ani ar trebui să primească o doză de 0,5 ml administrată subcutanat şi o a doua doză de 0,5 ml la o distanţă de 4–8 săptămâni.

Vaccinul VARIVAX poate fi achiziţionat din farmacie.

În studiile clinice, VARIVAX  a fost administrat la > 17.000 de copii, adolescenţi şi adulţi sănătoşi, nefiind înregistrate reacţii adverse severe. Singurele reacţii adverse au fost durerea şi roşeaţa la locul injecţiei, dar şi erupţii asemănătoare varicelei.

Despre varicelă

Varicela este întalnită la copii mai des decât la adulţi, şi, de regulă, copiii sunt predispuşi la forme mai uşoare decât adulţii, care pot suferi complicaţii şi manifestări precum febră mare, durere de cap şi stare generală de rău.

Apărută iniţial pe piele sub formă de pete roşii (macule), erupţia se transformă în blistere pline cu lichid clar sau tulbure, care produc mâncărime şi care, în cele din urmă, se transformă în cruste. Erupţia poate apărea mai întâi pe piept, spate şi faţă, apoi se poate răspândi pe întregul corp, inclusiv în interiorul gurii, pleoapelor sau a zonei genitale. 

O persoană cu varicelă poate face până la 500 de pete pe piele , în termen de 1-2 zile de la apariţia primelor simptome.

Simptomele durează între 7 şi 10 zile şi se manifestă prin: mâncărime, febră, durere de cap, dureri musculare, temperatură, senzaţie de oboseală, lipsa poftei de mâncare. Majoritatea copiilor îşi revin, fără efecte negative de durată, prin odihnă. În unele cazuri însă, varicela poate cauza probleme serioase  precum: infecţii ale pielii, meningită, deshidratare, pneumonie, encefalită.

Varicela se transmite în special pe cale respiratorie, în mod specific prin tuse şi strănut de la o persoană bolnavă (particulele virale rămân în suspensie în aer şi pot fi inhalate de persoanele aflate în apropiere). Perioada contagioasă începe cu 1-3 zile înainte de apariţia erupţiei cutanate şi continuă în timpul formării veziculelor. De asemenea, virusul se poate transmite şi prin contactul cu obiectele contaminate sau mai rar prin secreţiile care apar dacă veziculele de pe piele sunt rupte. Sunt expuse riscului de a face varicelă persoanele care locuiesc împreună cu o persoană bolnavă de varicelă sau care intră în contact pentru mai mult de o oră cu o persoană care are varicelă.

Femeile însărcinate, oamenii cu un sistem imunitar scăzut, adulţii care nu au fost expuşi la virus dar şi nou născuţii, se pot confrunta cu complicaţii grave.   Sindromul congenital de varicelă apare la 0,4% –2% dintre copiii ale căror mame au avut varicelă în primele 20 de săptămâni de gestaţie. Nou-născuţii afectaţi pot avea pielea cicatrizată, hipoplazie a membrelor, anomalii neurologice, ale sistemelor ocular şi nervos autonom, greutate scăzută la naştere.