Obezitatea infantilă este o problemă care nu trebuie ignorată, arată Ana Raluca Chişu, fondator al Asociaţiei KinetoBebe. Tot mai multe studii arată că atât copiii, cât şi adolescenţii sunt expuşi unor probleme de sănătate majore mai devreme, iar sănătatea lor emoţională are de suferit,
Obezitatea în copilărie şi adolescenţa timpurie poate fi legată de sănătatea mintală precară şi este adesea precursor al bolilor cronice la vârsta adultă, inclusiv diabetul şi bolile cardiovasculare, arată un studiu recent. Cercetătorii subliniază inclusiv faptul că în prezent, noile cazuri apar cu o frecvenţă mai mare şi la vârste mai mici decât în urmă cu un deceniu, se arată într-un comunicat.
În România, statisticile arată că prevalenţa supraponderalităţii, inclusiv obezitatea, creşte odată cu vârsta copilului, ea fiind de 27,3% la copiii de 7-8 ani, de 31,4% la cei de 8-9 ani şi de 34,6% la cei de 9-10 ani (European Childhood Obesity Surveillance Initiative – România, 2020).
Deşi 34,6% din populaţia României este afectată de supraponderalitate, doar 1 din 4 români recunoaşte şi conştientizează riscurile asociate (OMS, 2022). Doar 8% din români mănâncă sănătos şi numai 11% fac sport (INS, 2021).
„Copiilor care au un surplus de greutate nu le este uşor. Sunt tachinaţi la şcoală, sunt lăsaţi pe banca de rezervă la ora de sport, sunt apostrofaţi în grupurile de prieteni şi, odată cu venirea adolescenţei, încep să îşi piardă din grupul de prieteni. Cel mai trist este faptul că ei sunt foarte predispuşi şi uneori chiar suferă de boli pe care, de altfel, doar adulţii le au”, explică Ana Raluca Chişu, fondator al Asociaţiei KinetoBebe.
Astfel, copiii supraponderali şi obezi pot dezvolta:
- astm
- diabet de tip 2
- colesterol ridicat
- boli de inimă
- tensiune arterială crescută
- pietre biliare, boli ale ficatului gras sau boli de rinichi
- artrită
- probleme hormonale, precum menstruaţia neregulată
- arsuri la stomac, reflux şi alte probleme digestive
- tulburări de somn, precum apneea în somn
Pe lângă aceste probleme de sănătate, obezitatea poate avea şi consecinţe psihologice: anxietate, depresie, stimă de sine scăzută, imagine corporală negativă, probleme de integrare în grupuri sociale, bullying, izolare socială, probleme de comportament şi de învăţare.
În încercarea de a sprijini părinţii, Asociaţia KinetoBebe a lansat ghidul gratuit „Cum să creştem copii sănătoşi”, care cuprinde sfaturi practice pentru a face alegeri corecte în ceea ce priveşte alimentaţia şi stilul de viaţă al familiei. Ghidul a fost elaborat de către o echipă formată din specialişti care acoperă o varietate de domenii tocmai pentru a-i ajuta pe părinţi să înţeleagă modul în care copiii devin supraponderali este un pas important către ruperea acestui ciclu. Majoritatea cazurilor de obezitate infantilă sunt cauzate de mâncatul prea mult şi de exerciţiile fizice prea puţine.
„Copiii au nevoie de suficientă hrană pentru a susţine o creştere şi o dezvoltare sănătoasă, dar atunci când iau mult mai multe calorii decât ard pe parcursul zilei, asta poate duce la creşterea în greutate”, a adăugat Ana Raluca Chişu, fondator al Asociaţiei KinetoBebe.
Cauzele problemelor de greutate la copii pot include:
- mâncatul frecvent în oraş de către familiile ocupate, în detrimentul mâncatului acasă;
- accesul facil la fast food ieftin şi bogat în calorii şi la junk food;
- porţiile mai mari de mâncare, atât în restaurante, cât şi acasă;
- cantităţile uriaşe de zahăr ascunse în băuturile îndulcite şi într-o serie de alimente;
- timpul prea scurt petrecut de copii jucându-se în mod activ afară, care contrastează cu perioadele lungi petrecute în faţa ecranelor;
- reducerea sau chiar eliminarea programelor de educaţie fizică în unele şcoli;
- lipsa oportunităţilor ample de activitate fizică: ghidurile recomandă copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani să facă cel puţin o oră de exerciţii fizice moderate în fiecare zi, în timp ce copiii cu vârsta de 5 ani şi mai mici ar trebui să fie activi fizic pe tot parcursul zilei;
- lipsa prietenilor cu care copiii să se joace şi să facă mişcare;
- problemele familiale, precum divorţul, abuzul sau violenţa;
- expunerea la marketing direcţionat care promovează junk food şi fast food, jocurile video şi un stil de viaţă sedentar.
