Planul Naţional de Combatere a Cancerului a fost lansat în cadrul unui eveniment care a avut loc la Palatul Cotroceni. Introducerea terapiilor novatoare, realizarea unei strategii naţionale de promovare a conceptelor de prevenţie, a unui Registru naţional funcţional, asigurarea serviciilor de paliaţie, realizarea traseului pacientului oncologic, actualizarea periodică a ghidurilor de practică a protocoalelor terapeutice sunt principalele sale obiective.


În februarie anul trecut, Comisia Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului (PECC), care alocă 4 miliarde de euro pentru finanţarea programelor de prevenţie, cercetare şi tratare în interiorul UE. Executivul european doreşte să deblocheze fonduri pentru a consolida accesul la depistare şi diagnosticare performante, informează Agerpres.

În Parlamentului României, un grup de lucru a lucrat la transpunerea în legislaţia românească a planului european de combatere a cancerului (PECC), de finanţare a programelor de prevenţie, cercetare şi tratament.

La evenimentul de lansare a Planului Naţional a participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a afirmat, de la început, că acesta este „mai mult decât binevenit”, el bazându-se „pe o abordare integrată, ambiţioasă şi racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer”.
 

Obiective precise

„Planul pune un mare accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient”, a subliniat preşedintele.

Conform spuselor sale, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcţionale programele naţionale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine ţintite şi cu şanse majore de vindecare, iar până la finalul lui 2024 se va realiza un registru naţional de cancer.

Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovaţie în sănătate, care să ofere pacienţilor din România accesul rapid la cele mai noi terapii.

„Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluţii şi pentru finanţarea îngrijirilor paliative pentru pacienţii cu cancer, o modalitate de îmbunătăţire a calităţii vieţii atât pentru pacientul oncologic, cât şi pentru familie şi cei apropiaţi”, a adăugat preşedintele.

Klaus Iohannis a mai reamintit că România se află în topul statisticilor europene privind numărul pacienţilor oncologici, Planul fiind un mijloc de a regândi „un sistem de sănătate vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva decenii” - la care s-au adăugat provocările pandemiei.

„Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acţiuni de depistare precoce şi de screening, precum şi asigurarea accesului la diagnostic şi tratament în mod egal şi echitabil pentru toate categoriile socio-economice”, a spus preşedintele. „Valorificarea oportunităţilor de finanţare rămâne, de asemenea, crucială pentru reuşita acestui demers şi pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri şi acces la tratament inovator”.

Klaus Iohannis a adăugat că domeniul sănătăţii este şi trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă: „Îi îndemn pe toţi actorii cu responsabilităţi, din sfera publică şi privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetăţenilor”.

 

Problemă de sănătate publică

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, prezent la eveniment, a declarat că accesul la diagnostic, la tratament sau îngrijiri paliative este esenţial, iar toate aceste lucruri trebuie să fie coroborate.

„Trăim într-un mediu foarte mult schimbat în momentul de faţă - poluarea, consumul de substanţe toxice, alimentaţia de proastă calitate, lipsă activităţii fizice, toate influenţează cancerul. Dacă vrem să facem politici preventive corecte, trebuie să abordăm toate aceste domenii”.

Este momentul unui nou început şi a unei noi abordări în ceea ce priveşte politica de sănătate, a mai spus ministrul.

„Avem experienţe care nu au fost printre cele mai fericite. Am dezvoltat programe de screening, dar în spatele programelor de screening nu am avut capacitatea de tratament al acestor pacienţi. Trebuie să încercăm să plecăm la drum abordând integrat toate aceste lucruri. (...) şi într-adevăr pacientul trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre şi să facem lucrul acesta cu responsabilitate şi cu empatie”, a subliniat el.

Alexandru Rafila a semnalat faptul că nu există „descrierea traseului pacientului” şi nici reţele care să trateze pacienţii cu o anumită patologie. A adougat că, în mandatul său de ministru, va da prioritate problematicii cancerului, pentru că este una de sănătate publică şi pentru că afectează anual 100.000 de români.

 

De la plan la lege

Preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, Nelu Tătaru, a declarat miercuri că lansarea Planului Naţional de Cancer reprezintă „un pas important” şi „un moment crucial”.

„Astăzi suntem într-un moment crucial, cred că este momentul de start pe care trebuie să îl percepem fiecare dintre noi ca o victorie a noastră asupra unor cutume că nu se poate, avem doar nivel declarativ, nu sunt bani - erau bani, dar cred că este şi acea inerţie din care poate nu reuşeam să ieşim”, a declarat Nelu Tătaru.

În opinia sa, planul lansat miercuri trebuie să fie transformat într-o propunere legislativă. „Cred că tot ce avem de făcut este ca acest plan de cancer să îl transformăm într-o propunere legislativă, iar greul se mută pe Ministerul Sănătăţii, care va trebui să facă acele norme de aplicare”, a spus Tătaru.

 

Parte a strategiei naţionale de sănătate

Patriciu Achimaş-Cadariu, preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului din Camera Deputaţilor, a declarat că Planul naţional de combatere a cancerului nu reprezintă „o compunere, un eseu”, ci vine cu măsuri concrete.

„Planul va fi pus în transparenţă. Îl vom discuta, nu este un plan perfect, cu siguranţă, dar are măsuri, are indicatori, totul este măsurabil, totul este cuantificabil. (...) Sunt convins că în acest moment putem să îl implementăm. O lege a cancerului este necesară să susţină Planul de cancer, dar şi el să devină parte a strategiei naţionale de sănătate pentru perioada care urmează”, a spus Cadariu.

Potrivit acestuia, fără un plan de combatere a cancerului nu se va putea acţiona în contextul planului european care oferă finanţare.

„Nu ne-am fixat termene excepţionale - 15% scăderea mortalităţii poate să pară foarte puţin. Credeţi-mă, va fi un efort enorm să coborâm cu 15% mortalitatea”, a arătat el.

 

Inovaţie şi medicină personalizată

Conf. univ. dr. Michael Schenker, preşedintele Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătăţii, a apreciat că Planul naţional de combatere a cancerului este unul coerent şi exhaustiv.

„Este într-adevăr un master plan pe care suntem onoraţi să încercăm să-l ducem la bun sfârşit”, a afirmat Schenker.

La rândul său, dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru inovaţie în medicină, a arătat că Planul naţional de combatere a cancerului are o viziune modernă bazată pe inovaţie şi medicină personalizată.

Senatorul Nicoleta Pauliuc, supravieţuitoare de cancer şi iniţiatoarea Legii Supravieţuitorului de Cancer, a precizat că Planul naţional de combatere a cancerului cuprinde măsuri concrete, inclusiv standardizarea consilierii psihologice specifice pacientului oncologic şi aparţinătorului acestuia.

 

Toate forţele angrenate

Cancerul nu este doar o maladie care afectează pacienţii şi familia acestora, ci este o boală ce împovărează întreaga societate, a spus preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), Cezar Irimia.

„Pentru a câştiga lupta cu această boală este nevoie de angrenarea tuturor forţelor din societate, de la membri ai familiei până la angajatori, de la comunitatea locală la autorităţile centrale”, a declarat el. „Cu toţii ştim însă că un plan, oricât de bun ar fi el, nu înseamnă nimic dacă în spatele lui nu sunt alocate resursele financiare necesare, resursa umană şi expertiza tehnică necesară pentru implementarea acestuia”.

Pe fondul pandemiei, viaţa pacienţilor cu cancer s-a aflat în mâinile corpului medical, care a făcut posibilă continuarea tratamentului în condiţii de siguranţă, a adăugat Cezar Irimia.

„Pe baza lecţiilor învăţate în pandemie, acest plan sperăm că va pregăti mai bine sistemul de sănătate pentru a răspunde nevoilor în creştere ale cetăţenilor români în ceea ce priveşte accesul la servicii de diagnostic şi tratament”, a subliniat el.

Cele mai importante măsuri din acest plan ţin de screening, standarde de diagnosticare rapidă, tratament adecvat şi servicii de calitate prin contribuţia echipelor clinice multidisciplinare şi  registre de cancer, consideră Cezar Irimia.

 

În armonie cu standardul european

Faptul că Planul a fost conceput cu participarea şi implicarea activă a tuturor actorilor din domeniul sănătăţii şi sub patronajul administraţiei prezidenţiale reprezintă o garanţie că va ajunge să fie implementat cu adevărat, a arătat, într-o postare pe Facebook, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

„Această nouă abordare a tratamentului pacienţilor oncologici este construită în jurul mai multe programe naţionale de screening pentru diagnosticarea precoce a bolii şi acces la terapii inovatoare. Graţie progresului tehnologic şi medical, bună parte din patologia oncologică nu va mai reprezenta o condamnare la moarte, ci va putea fi tratată în viitorul apropiat ca o altă boală cronică”, a scris Andrei Baciu. „Acestea sunt obiective reale astfel încât standardul de calitate al tratamentului pacienţilor oncologici din România să fie cât mai aproape de standardul european”.


Sursă foto: Facebook 


Oncolog