Prof. dr. Cătălina Tudose, președintele ARPP, atrage atenţia asupra finanţării bazate pe modelul DRG (Diagnosis Related Group - grupe de diagnostice), model neadaptat activității psihiatrice.

„Este un sistem de evaluare, de cuantificare a actelor strict pe procedură medicală. Şi la psihiatrie, aici este problema, Casa Naţională de Asigurări recunoaşte doar investigaţii şi medicamente.Celelalte intervenţii, care sunt cu totul speciale, începând cu examinarea pacientului, cu interviul familiei, cu reevaluările psihiatrice şi psihologice, acestea nu sunt încă recunoscute (...) Casa nu decontează şi nu cuantifică aceste activităţi specifice psihiatriei”, reaminteşte prof. dr. Cătălina Tudose, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), cu ocazia conferinței de presă antemergătoare Congresului Național de Psihiatrie.

„La noi, un interviu clinic durează mult mai mult decât, să spunem, la dermatologie, când medicul îşi ia lupa, vede despre ce e vorba şi discuţia s-a cam terminat”, explică dr. Eduard Moţoescu, director medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie prof. dr. Alexandru Obregia. „Pe noi ne interesează şi traumele pacientului, ne interesează şi mediul lui de provenienţă, şi educaţia lui etc. Psihiatrul investește mult timp în investigarea pacientului şi, din câte ştiu, expresia <<Time is money>> nu a avut nimeni curajul, încă, să o contrazică foarte vehement”, explică dr. Moțoescu despre activitățile specifice psihiatrilor din sistemul public, dar care nu sunt decontate de către Casa de Asigurări.

Volumul mare de muncă

În România, sunt 6 psihiatri pentru fiecare 100.000 de cetăţeni în spitalele publice, relevă un studiu studiu din 2014 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Un număr redus în comparaţie cu 20,3 psihiatri la 100.000 de cetăţeni în Belgia sau 29,7 în Norvegia.

„Probabil volumul de muncă ar fi unul care ar copleşi un pic personalul medical pentru că noi suntem nevoiţi să acordăm asistenţă la nivel satisfăcător spre superior tuturor pacienţilor noştri”, mărturisește dr. Moțoescu.

„Da, psihiatrii sunt aglomeraţi, dovadă stau şi listele de aşteptare care au început să funcţioneze. Spre deosebire de cabinetele individuale, la nivelul centrelor mintale nu există liste de aşteptare, nu există programări”, declară dr. Ileana Mihaela Botezat-Antonescu, directorul Centrului de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog. „În ceea ce priveşte psihologia, aici avem cred o deficienţă a sistemului. În sensul că normarea psihologilor la spital este de un psiholog la 75 de pacienţi, la oncologie şi neurochirurgie, ceea ce este extrem de deficitar. Am încercat să propunem măcar să existe un psiholog la 30 de pacienţi, dar, într-adevăr, nici disfuncţionalităţile de la nivelul Colegiului Psihologilor nu ne ajută să progresăm. Sperăm că lucrurile vor intra într-un normal cât de curând se poate.”

Al VI-lea Congres Naţional de Psihiatrie

Adunarea națională a psihiatrilor va avea loc între 12 şi 15 octombrie, la Sinaia, unde peste 700 de specialişti vor participa la sesiuni plenare, simpozioane şi workshop-uri pe teme ca: legea sănătăţii mintale, managementul în spitalul de psihiatrie, evaluarea riscului suicidar, ştiinţa adicţiilor etc.

„Încercăm să reconstruim identitatea psihiatriei româneşti, în condiţiile în care psihiatria trece printr-o criză la nivel internaţional din punct de vedere conceptual şi în România ne confruntăm cu multe probleme în această perioadă de tranziţie. Deci, la criza generală care caracterizează toate ţările, la noi se adaugă alte elemente particulare”, declară prof. dr. Cătălina Tudose, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, despre scopul celui de-al VI-lea Congres Naţional de Psihiatrie.