Din aceeași categorie

Știri

Remuneratia medicilor pentru garzile efectuate a crescut cu pana la 90%

Știri

Un nou studiu subliniaza rolul esential al apartinatorilor in cazul adultilor care traiesc cu schizofrenie

Știri

Metodele contraceptive cu regim extins de administrare, o solutie pentru femeile moderne

România continuă să se confrunte cu o rată a mortalității evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori, dar și cu una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023, au atras atenția participanții la Conferința „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenție. Screening, Vaccinare și Educație”.

Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului și a reunit parlamentari, reprezentanți ai autorităților, experți medicali, organizații profesionale și societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenție și extinderea accesului femeilor la servicii medicale esențiale.

Datele prezentate în cadrul conferinței au arătat că, anul trecut, în România, au fost vaccinate împotriva HPV 161.144 de persoane. Deși acoperirea vaccinală urmează o tendință ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge țintele de vaccinare din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (30% în 2025 și 40% în 2030) și din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030), au arătat participanții la reuniune.

Cea mai mare incidență și mortalitate

În același timp, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), România are cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană.

„Astăzi avem oportunitatea de a transforma prevenția într-o prioritate reală. Nu ne mai permitem ca România să rămână țara cu cea mai mare mortalitate evitabilă și cu cea mai scăzută rată de screening pentru cancerul de col uterin. Avem deja instrumentele legislative și medicale – ceea ce ne lipsește este aplicarea unitară și o comunicare clară către populație. Sănătatea femeii este un indicator al sănătății întregii societăți, iar acest lucru trebuie să se reflecte în politici publice consecvente și sustenabile”, a declarat Nicoleta Pauliuc, președinta Comisie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Totodată, potrivit statisticilor, anul trecut, în țara noastră au fost realizate sub 1.000 de testări HPV. În primele nouă luni ale anului 2025 numărul acestora a depășit 1700, însă creșterea este insuficientă pentru atingerea țintelor stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru combaterea cancerului de col uterin.

„Vaccinarea anti-HPV și testarea HPV sunt cele două instrumente care pot schimba fundamental epidemiologia cancerului de col uterin în România. Dar pentru a avea impact, ele trebuie să fie accesibile, integrate și predictibile. Avem datoria să ajungem la cele trei ținte stabilite la nivelul OMS: 90% vaccinare, 70% screening, 90% tratament, dacă vrem ca această boală să nu mai fie o condamnare pentru femeile din România”, a punctat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din cadrul Senatului.

Pași importanți, dar insuficienți

Pe de altă parte, prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților a arătat că extinderea gratuității vaccinării împotriva HPV reprezintă un progres, însă sunt necesare și de alte măsuri.

„Extinderea gratuității vaccinării anti-HPV până la 26 de ani și compensarea parțială pentru femeile până la 45 de ani reprezintă un progres esențial. Următorul pas este integrarea coerentă a vaccinării și screening-ului în pachetele de prevenție, astfel încât medicii de familie să poată recomanda și realiza aceste servicii simplu și eficient. Investiția în prevenție nu este un cost – este cea mai eficientă formă de protecție a sănătății publice”, a subliniat profesorul Rafila.

La rândul său, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a arătat că noile reglementări trebuie susținute și prin campanii de informare.

„Femeile au nevoie de acces real, nu doar de prevederi pe hârtie. Noile reglementări din 2024 reprezintă un progres, dar implementarea lor trebuie sprijinită prin informare, claritate și coordonare. Vom continua să lucrăm cu instituțiile și profesioniștii din sănătate pentru a pentru a implementa politici publice centrate pe prevenție și echitate, astfel încât toate femeile care doresc să-și investigheze starea de sănătate să o poată face cu ușurință”, a afirmat vicepreședinta CNAS.

La finalul conferinței, participanții au adoptat o Declarație Comună, care include recomandări privind: includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate; dezvoltarea unui mecanism național de monitorizare a serviciilor de prevenție; extinderea programelor de screening populațional; facilitarea vaccinării în farmacii pentru populația adultă; întărirea comunicării publice privind prevenția primară și secundară și colaborare interinstituțională pentru reducerea inegalităților în accesul la sănătate.