Cu ocazia Săptămânii dedicată conştientizării rezistenţei la antimicrobiene, marcată anual în perioada 18-24 noiembrie, Societatea Română de Rinologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Colegiul Farmaciştilor din România, cu sprijinul Reckitt, continuă campania de educare a populaţiei cu privire la folosirea corectă a antibioticelor şi cer implementarea unor ghiduri de bună practică pentru tratarea corectă a răcelilor comune şi a durerilor în gât.

În cadrul unei dezbateri la care au participat principalii factori de decizie - printre care ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele CNAS, Andrei Baciu, preşedintele ANMDMR, farm. Răzvan Prisada şi reprezentanţii a opt societăţi medicale - , iniţiatorii campaniei au pus în discuţie mai multe propuneri pentru prevenirea şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene, se arată într-un comunicat.

Propunerile sunt:

•           Implementarea unui program naţional de măsuri care să ducă la un control sporit în relaţia pacienţilor cu profesioniştii din domeniul sănătăţii, medici şi farmacişti, pentru limitarea utilizării antibioticelor în automedicaţie şi a eliberării acestora fără prescripţie medicală;

•           Educarea şi consilierea corectă a pacienţilor pentru a înţelege riscurile utilizării antibioticelor când acestea nu sunt necesare:

•           Alinierea principalelor societăţi medicale implicate în gestionarea celor mai frecvente infecţii respiratorii pentru aplicarea unui ghid terapeutic comun pentru tratamentul infecţiilor de căi respiratorii superioare (ICRS);

•           Un program de instruire a personalului din farmacii.

Problemă de sănătate publică

„90% din infecţiile de tract respirator sunt virale, deşi toată lumea crede că sunt bacteriene şi trebuie să le tratăm cu antibiotice. Avem o problemă de sănătate publică, de aceea este important să vedem cum sensibilizăm corpul medical să nu mai cedăm unor presiuni ale pacienţilor, să nu mai practicăm o medicină defensivă, mai ales când este vorba de copii bolnavi”, a declarat prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, secretar general Societatea Română de Rinologie.

„Ar trebui identificate zonele sensibile, de unde vine această recomandare în exces. Este nevoie de educarea pacienţilor şi este important să îi învăţăm cum să se trateze corect. Pandemia a adus o practică haotică cu privire la consumul de antibiotice care se reflectă şi în acest moment”, a declarat Daciana Toma, medic de familie, vicepreşedinte SNMF.

Reţetele de antibiotice reprezinta 17% din reţetele care ajung în farmacii într-o perioada de sezon rece, conform unul studiu realizat de Colegiul Farmacistilor din România în 2022. „Reţetele pentru infecţii de tract respirator reprezentau aproximativ 50%, o bună parte dintre ele nu avea menţionat diagnosticul, un lucru de nedorit”, a declarat farm. Anca Crupariu, reprezentant Colegiul Farmaciştilor din România.

Un abuz care ia amploare

În 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistenţa la antibiotice (din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia) . Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistenţa antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial.

„Studiul Attitudes, perceptions and knowledge regarding Antibiotic use for Respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results”, realizat cu sprijinul  Parteneriatului Global pentru Infecţii Respiratorii (GRIP) şi publicat Jurnalul Român de Rinologie în Septembrie 2023, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice în infecţiile de tract respirator. Studiul a constatat că 40% dintre adulţii chestionaţi au luat antibiotice pentru o afecţiune de tract respirator precum durerea în gât în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală şi gripă. Studiul, realizat pe 1.000 de persoane adulte din România, arată că în ultimele 6 luni cele mai întâlnite simptome cu care s-au confruntat respondenţii au fost nasul înfundat, durerea în gât, strănutul, şi rinoreea. Mulţi români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât şi nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice.

Date cheie din studiul citat anterior, respondenţi 18–64 de ani:

•           72% cred că sunt destul de bine informaţi despre modul în care antibioticele acţionează asupra bolilor respiratorii;

•           52% consideră că antibioticele ucid virusurile; 47% cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât; 48% cred că antibioticele ameliorează durerea;

•           45% sunt de acord că ar trebui păstrate antibioticele rămase pentru data viitoare când familia se îmbolnăveşte;

•           40% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere de la farmacie, iar 34% consideră că nu au suficiente cunoştinţe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice;

•           64% au obţinut antibioticul de la un profesionist în domeniul sănătăţii.